Vîrsta medie a populației și ponderea persoanelor de peste 60 de ani sînt în creștere, pe fondul scăderii natalității, relevă datele finale din Recensămîntul Populației și Locuințelor. Comparativ cu recensămîntul din 1992, vîrsta medie a crescut cu 2,7 ani, pînă la 37,3 ani. Tot din recensămînt reiese că româncele trăiesc mai mult, vîrsta medie a populației feminine – 38,6 ani – fiind mai ridicată decît cea a populației masculine – 35,9 ani.
O mie de adulți au grijă de 586 de persoane tinere și vîrstnici, față de 642 în 1992. Numărul vîrstnicilor – persoanele de peste 60 de ani – care reveneau la o mie de adulți a crescut în perioada menționată de la 269 la 307 persoane, ca urmare a procesului de îmbătrînire demografică.
Rezultatele prezentate de Institutul Național de Statistică (INS) mai arată că aproape un sfert din populația rurală a depășit vîrsta de 60 de ani, 31 la sută din populație și-a schimbat cel puțin o dată în viață domiciliul, iar, față de recensămîntul anterior, a crescut ponderea persoanelor văduve și divorțate.
De asemenea, numărul mediu de copii născuți vii care reveneau la 1.000 femei în vîrstă de 15 ani și peste a fost de 1.648, față de 1.802 copii în 1992. Pe fondul scăderii la nivel național a natalității, cei mai mulți copii sînt născuți în mediul rural, mai ales în județele sărace. Statistica arată că numărul de copii născuți vii la 1.000 de femei este de 1,6 ori mai mare în mediul rural decît în cel urban. Peste o treime din totalul femeilor de 1549 ani (contingentul fertil) nu născuseră nici un copil.
Din punct de vedere etnic, 89,5 la sută dintre locuitori declară că sînt români, 6,6 la sută – maghiari, 2,5 la sută – rromi/țigani, iar germanii și ucrainenii dețin fiecare o pondere de 0,3 la sută. Cu toate acestea, 91 la sută din populația țării a declarat că limba maternă este româna, 6,7 la sută mai mult decît cei care s-au declarat de etnie maghiară declară că limba maternă este limba maghiară, 1,1 la sută – limba romanes/țigănească, 0,3 la sută – limba ucraineană și 0,2 la sută limba germană. La acest capitol, recenzorii au respectat întocmai normele internaționale în domeniu. Adică la fiecare interviu s-a ținut cont de declarația persoanei, deși era evidentă etnia de care aparținea. De exemplu, au fost numeroase cazuri în care în aceeași familie, jumătate din membri s-au declarat de etnie rromă, în timp ce ceilalți au declarat că sînt români. Față de recensămîntul anterior este evidentă creșterea ponderii cetățenilor de etnie rromă, iar asta se întîmplă pe fondul unei natalități mai mari în rîndul acestei etnii, dar mai ales a creșterii curajului membrilor acestei comunități de a-și declara etnia.
Potrivit recensămîntului, 86,8 la sută din totalul populației este de religie ortodoxă, 4,7 la sută – romano-catolică, 3,2 procente – reformată, 1,5 la sută – penticostală (în creștere față de 1992). Față de 1992, numărul persoanelor cu studii superioare a crescut cu două procente, proporția celor care au o diplomă universitară fiind în prezent de șapte la sută. De asemenea, proporția absolvenților de învățămînt postliceal și de maiștri a crescut de la 1,9 la 3 la sută, a celor de învățămînt liceal de la 17,7 la sută la 21,4 procente și profesional, de la 13,6 la 15,3 la sută. La data recensămîntului, analfabeții aveau o pondere de 2,6 la sută din populația de 10 ani și peste (în scădere față de 1992, cînd aceasta era de 3,1 la sută).
Datele statistice mai indică și că populația activă – persoane ocupate și șomeri – reprezintă 40,8 la sută din populația totală. Proporția populației active ocupate era de 36 la sută din populația totală, în timp ce persoanele care s-au declarat șomeri reprezentau 11,8 la sută din populația activă (cu aproape patru procente mai mult decît sondajele oficiale de rată a șomajului). Cei mai mulți șomeri sînt bărbați, cinci din opt persoane fără loc de muncă, în timp ce 40 de procente dintre persoanele inactive sînt pensionari și 29,4 la sută, elevi sau studenți.
La 1.000 de persoane active revin 1.449 inactivi, la femei acest raport fiind de 1,7 ori mai mare decît la bărbați. Statistica mai arată că 29,3 la sută dintre persoanele ocupate sînt absolvente ale învățămîntului liceal, 22,1 la sută de învățămînt profesional (același procent regăsindu-se și la absolvenții de gimnaziu), 12,9 procente au absolvit învățămîntul superior. Peste jumătate din populația ocupată este concentrată în ramurile agricole și în industrie (cu ponderi de 28,3 la sută, respectiv 27 la sută). Activitățile cu un grad pronunțat de feminizare a populației ocupate sînt cele de sănătate și asistență socială (78,9 la sută), de învățămînt (72,2 la sută), financiare (70,3 la sută). Peste patru cincimi dintre persoanele ocupate au locul de muncă în aceeași localitate cu reședința.
În privința gospodăriilor, recensămîntul indică 7.320.202 de gospodării ale populației și 3.900 gospodării instituționale. Numărul mediu de persoane pe o gospodărie este de 2,92 persoane (față de 3,07 în 1992), două din cinci gospodării fiind alcătuite din una și două persoane. Peste jumătate dintre gospodăriile din zonele urbane sînt alcătuite din două sau trei persoane, în timp ce două din trei gospodării ale populației au în componență persoane active.
Aproape patru cincimi dintre gospodării sînt de tip familial, dintre acestea peste 90 la sută fiind alcătuite dintr-un singur nucleu familial.
Fondul locativ cuprindea 8.107.114 locuințe (în creștere cu 5,9 la sută față de 1992). Două din trei locuințe au fost construite după 1960, iar aproape nouă zecimi dintre locuințe erau ocupate. Suprafața locuibilă pe o persoană a crescut între cele două recensăminte, de la 11,6 metri pătrați, la 14,3 metri pătrați, fiind în prezent la limita normelor europene. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns