Primele victime ale aderării la NATO
• unitatea 01184, fosta Școală de ofițeri în rezervă din Bacău va fi desființată • ordinul oficial de desființare al unității este de pe 1 decembrie • în ultimii cinci ani, fosta Școală de rezerviști a fost transformată în depozit de materiale pentru celelalte unități active • pînă acum, în Bacău au fost disponibilizați cîteva sute de subofițeri și ofițeri • cel puțin deocamdată nu se mai întrevăd alte restructurări
Unitatea 01184, fosta Școală de ofițeri în rezervă din cadrul Garnizoanei Bacău, va fi desființată de la 1 decembrie. Ofițerii și subofițerii din unitate vor fi disponibilizați. Măsura survine ca urmare a pregătirilor care se fac pentru aderarea la NATO, cînd România trebuie să demonstreze că armata nu se bazează pe militarii în termen, ci pe cadrele profesioniste, cu contract de muncă. De altfel, șefii armatei române au avertizat în nenumărate rînduri că se vor face disponibilizări și că structura unităților militare va fi mult mai flexibilă. La o inspecție efectuată în Garnizoana Bacău în vara acestui an, generalul Mihail Popescu, șeful Statului Major general al Armatei Române, a declarat că „unitățile militare din Garnizoana Bacău vor fi reorganizate, iar unele chiar desființate, ceea ce va prespune renunțarea la cadre militare”, fără să facă referiri la vreo unitate anume. Cu aceeași ocazie, el a precizat că „toate aceste restructurări au ca scop realizarea unor structuri militare cu operaționabilitate sporită, în conformitate cu cerințele de integrare în NATO”. După vizita generalului, în garnizoana Bacău au avut loc restructurări în urma cărora au fost disponibilizate cîteva sute de cadre militare. Deocamdată, nu se mai întrevăd alte disponibilizări, cu excepția celor de la 01184.
Școala de ofițeri în rezervă a luat ființă în 1921, în Garnizoana Roman. Un an mai tîrziu, aceasta a fost mutată în Bacău, unde și-a desfățșurat activitatea pîna acum. Istoria unității este destul de zbuciumată. În 1944, cadrele militare de aici au participat la lupte în zona Gura Honț, ca unitate activă, fiind remarcată prin actele de vitejie, dar și pentru pierderile suferite. După război, unitatea a fost trecută pe linie moartă pînă în 1965, cînd a fost reactivată. De atunci, a funcționat fără întrerupere pîna la 1 iulie 1997, cînd s-a tranformat într-o instituție competentă să pregătească resursele de campanie. Cu alte cuvine, a devenit un fel de depozit al Garnizoanei Bacău. Cam în aceeași perioadă a început și migrația cadrelor militare. Un an mai tîrziu, a avut loc o altă reorganizare, cînd o parte dintre subofițeri și ofițeri au plecat din sistem sau au optat pentru alte structuri. În unitate a mai rămas un nucleu de oameni care au avut grijă de obiectele de inventar și de imobile. Printre rezerviștii care au plecat de la Școala de ofițeri în rezervă din Bacău se regăsesc nume sonore ale scenei politice, muzicale sau chiar din fotbal. Fostul ministru al culturii, Andrei Pleșu, fostul prim ministru Petre Roman, actorul George Mihăiță, cantautorul Mircea Baniciu, fotbalistul Ladiszlau Boloni, controversatul senator Goerge Pruteanu sau fostul prefect de Bacău, Dumitru Bontaș, au fost elevii acestei școli, de unde au plecat cu gradul de sublocotenent.
În România au existat trei Școli de ofițeri în rezervă. Una la București, desființată imediat după cutremurul din 1977, una în Bacău și una la Lipova. Acestea din urmă se vor desființa de la aceeași dată: 1 decembrie 2002. În acest fel, în România se renunță la școlile de ofițeri în rezervă. De acum, aceștia vor fi pregătiți în școlile de aplicație militară ale unităților active din Rîmnicu Vîlcea, Brașov și Făgăraș. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns