Din centrul comunei Racova, daca urci dealul si intri in padure ajungi la fermele societatii Agricola. Un colt de rai, mai ales vara. Aici, pe fetele valurite ale dealurilor, se intinde si pasunea comunala. Nu mai putin de 236 de hectare, lasate, insa, de izbeliste in ultimii 20 de ani. Incurajati de o masura cu iz european, de a se da subventii pentru ingrijirea pajistilor destinate pasunatului, pusa nu de multa vreme in aplicare, citiva localnici, care au infiintat o asociatie agricola, au luat pasunea in administrare. Lucrurile nu au mers, insa, ca la carte, iar oamenii se vad, acum, incurcati, desi pentru primul an, 2008, au si primit nu mai putin de 35.000 de lei subventie.
Pe dealul Racovei, la ferme, tractoarele asociatiei agricole, procurate de la binevoitori, trag voiniceste utilajele de cosit si de adunat finul de pe pasune. Locul ramine curat ca in palma. Vintila Popa, om de afaceri din Racova, este presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli. Secondat de profesorul Ioan lazar, vicepresedinte, si de citiva asociati, ne arata o suprafata din pajistea lucrata inca de anul trecut. Diferenta fata de cea ramasa de ani si ani neingrijita este evidenta: spinii, ciulinii, buruienile uscate fac diferenta. „Este o binecuvintare de la Dumnezeu acest loc in care lucram – spune Vintila Popa. Aici sintem linga fermele societatii Agricola si prima noastra propunere este sa incercam o cu ei colaborare pentru a reface pasunea, pe alocuri stricata de drumurile taiate de tractoare si masini, apoi pentru a parcela pasunea in loturi de cite cinci hectare, delimitate de garduri de sirma, pe care pasunatul sa se faca rational. O perioada pe o parcela, alta perioada pe alta, pentru ca iarba sa se refaca”. In fata sediului fermei, presedintele Agricolei, Grigore Horoi, primeste propunerea cu interes. Ramine un timp pe ginduri. Cite vaci mai are, la Racova, societatea? Dar gardul, odata pus pe spalieri, de cine va fi pazit, pentru ca tentatia e mare? Agricultorii se agata, insa, de mina intinsa si spun ca au solutii, numai colaborare sa fie.
Multi chemtai, putini raspund
In aceeasi zi, membrii asociatiei din Racova ar fi vrut sa stea de vorba si cu alti factori de decizie, din institutiile agricole ale judetului, din partea autoritatilor judetene si locale. Au trimis invitatii peste tot, dar fara rezultat. „Am fi vrut sa ne sfatuim, sa primim solutii si indemnuri – spune profesorul Ioan Lazar. Se vede treaba ca ceva s-a intimplat si n-am avut noroc. Adevarul este ca peste tot avem aceeasi audienta. Dar, in primul rind la oamenii din comuna, care sint total debusolati si tematori, poate speriati inca de fantoma ceapeului comunist. Ar trebui sa intre in asociatie cu tot animalele pe care le au, dar inca se tem. Eu cred ca ducem lipsa, in primul rind, de informtie, sa ne limpezim conditiile care se impun. Ceea ce stiu, insa, este ca toti ar vrea sa incaseze subventii, dar fara o forma asociativa este imposibil. Poate aceasta conditie sa-i mai apropie de noi. Pentru ca singuri, citi sintem acum, nu vom izburi sa ducem planurile la capat”.
Membrii asociatiei din Racova mai cred si ca undeva, in relatiile pe care le au cu autoritatea locala lipseste o veriga anume. Se feresc sa spuna care, ei convietuiesc cu cei care-i conduc. Dar, undeva lucrurile nu se leaga. Poate neincrederea unora in ceea ce fac sau poate invidia pentru ca au reusit sa miste lucrurile din loc. „Acum, a venit primavara si am dat iar de unele greutati – mai spune Ioan Lazar. Trebuie sa iesim la ecologizarea pasunii. Noi ne zbatem, dar banii sint putini, la cite de multe vrem. De aceea am vrea sa mobilizam toata suflarea satului pentru ecologizarea pasunii, inclusiv cu elevii din scolii. Cred ca ar trebui sa stam mai mult de vorba cu oamenii, sa le explica, sa ne sfatuim, dar tare greu ne miscam”.
Concesionarea pasunilor aduce bani buni
In judetul Bacau exista 323.000 de hectare de teren agricol, din care 186.000 arabil, iar diferenta pasuni si finete, din care mare parte in proprietatea consiliilor locale. Acestea nu sint, insa persoane juridice de drept privat, deci nu sint eligibile la platile directe ca ajutor dat agriculturii. Deci nu pot depune cereri pentru asemenea bani, care nu sint sume rambursabile. Pentru pasunile in cauza sint necesari foarte multi bani pentru ca acestea sa redevina ce au fost, adica pasuni la standarde normale. Dupa 1990, aceste suprafete de teren au fost aproape abandonate, cu unele exceptii, si au nevoie de ample lucrari de ameliorare. O parte din bani pot veni si din platile directe pe suprafata de teren, pentru a nu mai spune ca un administrator de pasune din mai multe comune, cu o suma importanta de bani de aici, ar putea accesa alte fonduri europene, prin proiecte de finantare in domeniu. Suma totala care ar putea fi obtinuta, in aceste conditii, in judetul Bacau ajunge la circa trei milioane de euro.
Lasă un răspuns