• introducerea manuelelor alternative și a subiectelor grilă riscă să-i transforme pe elevii de clasa a XII-a într-o nouă generație de sacrificiu
Noutățile absolute ale examenului de bacalaureat, ediția 2003, vin dinspre introducerea manualelor alternative la clasa a XII-a și, implicit, schimbarea programelor de examen, înlocuirea, în cazul probelor orale, a notelor cu calificative gen „admis – respins” și apariția subiectelor tip grilă. Ministerul Educației și Cercetării a explicat inovațiile cu pricina prin încercarea de modernizare a „examenului de maturitate”, dar profesorii și liceenii băcăuani nu sînt foarte siguri că rezultatul va fi cel scontat. Dacă schimbările cu pricina vor avea efectul dorit, rămîne de văzut în vară, cînd se va trage linie și se va aduna. Pînă atunci, însă, la jumătatea anului școlar, ambele părți sînt oarecum „în ceață”, cel puțin din punct de vedere al manualelor alternative și al subiectelor de tip grilă.
Cum actorii principali ai Bacalaureatului vor fi actualii elevi de clasa a XII-a, ne-am gîndit să le dăm cuvîntul. „Programa de bacalaureat e oarecum încîlcită și materia foarte multă, însă trebuie să ne adaptăm. Manualele alternative ne ajută în măsura în care ne determină să învățăm în ansamblu, nu doar o singură operă literară, de exemplu. Oricum, profesorii predau după programa de examen, nu după manual”, ne-a declarat o elevă de la Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu”. Roxana Popa, de la același liceu, spune însă, că „într-un fel sau altul, cerințele programei te obligă să umbli prin mai multe manuale. Apoi, manualele alternative nu sînt grozave și nu o spun eu, ci profesorii. De alfel, profesoara de limba română ne-a indicat, nu o dată, că e mai indicat să învățăm după manualele vechi, care sînt mai exacte și mai complete”.
Nici înlocuirea notelor de la probele orale, în speță limba română și limba modernă, nu e pe placul elevilor, care nu uită că media de la bacalaureat e luată în calcul la admiterea în facultăți și se știe că probele orale erau generatoare de note foarte mari. „Noutățile de la bac-ul de anul acesta mi se par rele de tot. Chestiunea cu «admis – respins» e chiar cea mai urîtă. Cine are nevoie de medie e dezavantajat”, a susținut Mădălina Ivan. Cît privește introducerea subiectelor tip grilă, toată lumea știe că vor exista, dar nimeni nu poate spune la ce discipline. „Nimeni nu ne-a putut oferi o informație certă cu privire la subiectele grilă. Unii profesori spun că acestea se vor da numai la disciplinele reale, alții susțin că vor apărea și la cele «umaniste», în timp ce alții spun că nu știu nimic sigur”, ne-a mărturisit aceeași Roxana Popa. De altfel, nici profesorilor nu le e prea clară chestiunea în cauză. Mai mult, unii nu ezită să-și manifeste rezervele față de rezultatele apariției subiectelor tip grilă. „Subiectele grilă ridică mult mai multe probleme decît s-ar putea crede. Dacă în cazul disciplinelor reale se pot aplica relativ ușor, nu știu cît de exacte vor fi în cazul diciplinelor umaniste. Apoi, nu trebuie evitată problema abilității profesorilor de a lucra la clasă cu elevii în spiritul unor astfel de subiecte, în condițiile în care, o viață întreagă, profesorul român a fost pus în situația de a gîndi subiectele în mod clasic. Apoi, un subiect grilă pare, la prima vedere, extrem de simplu de rezolvat în 10 – 20 de minute, dar dacă iei creionul și-l rezolvi, punct cu punct, pe hîrtie, vezi că ție, ca profesor, îți trebuie vreo trei-patru ore pentru a găsi soluțiile optime. În acest caz, ce să-i mai ceri candidatului?”, ne-a declarat profesorul Neculai Gruia, inspector de matematică în cadrul Inspectoratului Școlar.
Altfel, apare ca interesant faptul că Ministerul Educației a anunțat ca certă punerea în practică a prevederii potrivit căreia contestațiile se vor corecta în alte județe, pentru ca în metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat publicată pe site-ul ministerului respectiva reglementare să apară doar sub formă de posibilitate. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns