• cu doar deva mai mult de o lună pînă la debutul examenului de bacalaureat, viitorii absolvenți de liceu sînt, încă, băgați în ceață • toată lumea știe că subiectele vor fi tip grilă, dar puțini sînt elevii care știu „cu ce se mănîncă” acestea
Bulibășeala din învățămînt pare a fi eternă. Avînd drept leit motiv înfăptuirea reformei, ultimele echipe de conducere ale Ministerului Educației, fie că a fost națională sau pusă lîngă cercetare, și-au suflecat mînecile și au purces la treabă. Cel puțin așa au crezut și au declarat oficialii ministerului în cauză. Ce a ieșit, nu a fost decît o bulibășeală totală a elevilor, părinților și profesorilor, care au ajuns să facă pronosticuri, de la un an la altul, pe seama „ideilor geniale” izvorîte din neantul Ministerului Educației. Echipa ministrului Andrei Marga a inventat, în 1999, examenul național de capacitate, care s-a dorit o metodă general valabilă de admitere la liceu, însă socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din tîrg. Inventivi, românii, părinți sau profesori, au găsit imediat soluția de a „fenta” cumva Capacitatea și așa a apărut goana după note. Cum mediile anuale intrau în calculul mediei de admitere, acestea trebuiau să fie cît mai mari, chiar dacă pentru asta se foloseau metode mai mult sau mai puțin ortodoxe, ori mai mult sau mai puțin folositoare, pe termen lung, pentru elevi. Nici examenul propriu-zis nu s-a dovedit, zic unii, prea „național”, orășenii începînd să-i acuze pe cei de la sate că iau prea ușor note mari la Capacitate, ceea ce le-ar înlesni succesul la admiterea în licee. O admitere care, cel puțin în primul an de existență a examenului de capacitate, s-a transformat imediat într-o adevărată nebunie, elevii și părinții trebuind să alerge cu limba scoasă, la modul propriu, de la un liceu la altul pentru a prinde un loc cît mai bun. Rezolvarea situației s-a numit „repartizare computerizată”, însă, bună în principiu, aceasta a creat o nouă problemă: „aruncarea” absolvenților de gimnaziu dintr-un colț în altul al județului, ceea ce a atras după sine o avalanșă de cereri de trasfer, în prag de început de clasa a IX-a, de la un liceu la altul.
Cum tot ce vine de la alt regim politic e rău, noua conducere a Ministerului Educației a decis, fără prea multe explicații și regrete, să renunțe la examenul de capacitate. Drept urmare, acesta își va intona, în vara și toamna acestui an, cîntecul de lebădă. Anul viitor, admiterea la liceu se va face pe baza unor medii ce vor fi calculate luîndu-se în considerație notele pe care elevii de clasa a VIII-a le vor obține la niște teste grilă, care vor fi susținute la toate disciplinele făcute în anii de gimnaziu. Rămîne de văzut ce va fi cu exactitate, însă nu va mira pe nimeni dacă va apărea o nouă bulibășeală. O stare de fapt pe care oficalii MEC par a o căuta cu lumînarea, în condițiile în care aceștia și-au zis că n-ar strica să continue reforma învățămîntului. Cum absolvirea gimnaziului și admiterea la liceu au fost reformate de nu s-au văzut, ministeriabilii au trecut la examenul de bacalaureat. Rezultatul: obișnuita bulibășeală și apariția unei noi „generații de sacrificiu”.
Testele grilă, noutatea absolută a bacalaureatului
Noutățile absolute ale examenului de bacalaureat, ediția 2003, vin dinspre introducerea manualelor alternative la clasa a XII-a și, implicit, schimbarea programelor de examen, înlocuirea, în cazul probelor orale, a notelor cu calificative gen „admis – respins” și apariția subiectelor tip grilă. Ministerul Educației și Cercetării a explicat inovațiile cu pricina prin încercarea de modernizare a „examenului de maturitate”, dar liceenii băcăuani nu sînt foarte siguri că rezultatul va fi cel scontat. Dacă schimbările cu pricina vor avea efectul dorit, rămîne de văzut în vară, cînd se va trage linie și se va aduna. Pînă atunci însă, cu doar o lună și ceva înainte de debutul examenului, elevii de-a XII-a sînt oarecum „în ceață”, cel puțin din punct de vedere al manualelor alternative și al subiectelor de tip grilă. „Programa de bacalaureat e încîlcită și materia foarte multă, însă trebuie să ne adaptăm. Manualele alternative ne ajută în măsura în care ne determină să învățăm în ansamblu, nu doar o singură operă literară, de exemplu. Oricum, profesorii predau după programa de examen, nu după manual”, ne-a declarat o elevă de la Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu”. Roxana Popa, de la același liceu, spune însă, că „într-un fel sau altul, cerințele programei te obligă să umbli prin mai multe manuale. Apoi, manualele alternative nu sînt grozave și nu o spun eu, ci profesorii. De altfel, profesoara de limba română ne-a indicat, nu o dată, că e mai indicat să învățăm după manualele vechi, care sînt mai exacte și mai complete”.
Nici înlocuirea notelor de la probele orale, în speță limba română și limba modernă, nu e pe placul elevilor, care nu uită că media de la bacalaureat e luată în calcul la admiterea în facultăți. „Noutățile de la bac-ul de anul acesta mi se par ciudate de tot. Chestiunea cu «admis – respins» e chiar de neînțeles. Cine are nevoie de medie e dezavantajat”, a susținut Mădălina Ivan. Dincolo de punctul de vedere al elevilor, măsura ministerului e una salutară, în condițiile în care probele orale erau adevărate „izvoare” de note foarte mari.
Rolul de „vedetă” a examenului de bacalaureat va reveni, mai mult ca sigur, testelor grilă. Noutate absolută, acestea au pus stăpînire pe toate disciplinele, cu excepția limbii și literaturii române și a desenului tehnic, unde Bac-ul se va da tot în formă clasică. În rest, numai teste grilă, chiar și în cazul disciplinelor precum psihologia sau filozofia. Experimentate, oficial, cu ocazia simulării probelor D și E ale bacalaureatului, ce s-a consumat pe 12 aprilie, acestea nu au întîrziat să scoată la iveală stîngăciile specialiștilor de la Serviciul Național de Evaluare și Examinare, nu puține fiind întrebările confuze sau chiar greșite. Potrivit unui raport întocmit de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) și înaintat ministerului, la geografia României, o întrebare din cadrul variantei A de subiecte depășea programa pentru bacalaureat, în timp ce la filozofie „nu toate întrebările au necesitat interpretare filozofică, ci memorare mecanică. Grila este considerată un instrument foarte eficient pentru clasele cu profil real, dar pentru profilul uman trebuie urmărită și capacitatea de comunicare”, după cum se arată în documentul ISJ. La limba franceză, trei cerințe puteau primi mai multe răspunsuri corecte, însă cireașa de pe tort au fost subiectele formulate pentru „solicitări și măsurări tehnice”, unde nu mai puțin de șase întrebări din cadrul variantei B de subiecte au fost incomplet formulate, pentru ca alte cinci cerințe să fie, pur și simplu, greșite.
Dincolo de hibele de alcătuire, testele grilă au partea lor bună, fie și numai din punct de vedere al corectării, comisiile de la pretestarea din 12 aprilie terminînd evaluarea după numai două ore de la sfîrșitul probei. Grătarele de evaluare au „tăiat” însă în carne vie, participanții la simulare simțind pe pielea lor cît de scurt este drumul de la agonie la extaz. Cu 13 răspunsuri exacte din 30 posibile, cîte întrebări a cuprins testul de matematică, de exemplu, un elev primește nota 4,90 și pică bacalaureatul, fără putință de contestație, pentru doar zece sutimi, în timp ce, pentru 14 răspunsuri bune, un candidat obține nota 5,20. Un motiv suficient pentru a apărea nostalgicii, cîțiva elevi care au susținut pretestarea la matematică recunoscînd că „subiectele clasice aveau avantajul că te ajutau cît de cît la notă. Dacă nu obțineai un rezultat bun în final, aveai totuși șansa să primește cîteva sutimi, dacă rezolvai bine o parte din exercițiu, ori la testele grilă contează doar răspunsul final, care trebuie neaparat să fie corect pentru a primi puncte”.
Precizăm că, din punct de vedere pur tehnic, corectarea la bacalaureat se va face, cu excepția tezei de limba și literatura română și a celei de desen tehnic, imediat după epuizarea celor trei ore pe care le au la dispoziție concurenții pentru rezolvarea subiectelor. Evaluarea va fi făcută de profesorii supraveghetori, care, în prezența a doi martori aleși dintre ceilalți elevi din sală, vor aplica peste grila cu răspunsurile fiecărui candidat, grătarul de corectare corespunzător fiecărei variante de subiect. În fiecare sală vor exista cîte patru variante de subiecte. Fiecare cerință va avea cîte patru variante de răspuns, din care doar una va fi cea corectă. Fiecare candidat va marca pe foaia de concurs cu „o” varianta de răspuns pe care o consideră bună, celelalte trei căsuțe urmînd a fi însemnate cu „x”. Dacă odată cu aplicarea grătarului de corectare, în căsuțele albe ale acestuia va apărea semnul „o”, răspunsul în cauză este considerat corect și îi aduce candidatului zece puncte. Bifarea mai multor variante de răspuns ca fiind corecte va duce la anularea răspunsului în cauză. Răspunsurile la testul grilă vor fi date pe două formulare tip deodată, MEC obligîndu-se să asigure formulare respective imprimate pe hîrtie autocopiatoare. La ieșirea din sală, fiecare candidat va primi copia propriilor răspunsuri, pe baza acesteia urmînd să fie permis și accesul în sală pentru evaluare. Grătarul de corectare va fi aplicat atît pe formularul original, cît și pe copia acestuia, candidatul plecînd acasă cu nota primită după evaluare.
Pretestarea națională a bacalaureatului, motiv de nemulțumire
Dincolo de greșelile descoperite în subiecte, pretestarea națională a probelor D și E din cadrul examenului de bacalaureat a stîrnit nemulțumirea totală a elevilor și profesorilor prin felul cum a fost organizată. Bulibășeala, clasică, de acum, pentru MEC, a apărut încă din stadiul stabilirii calendarului pentru pretestări. Inițial, ministerul le-a programat chiar în Săptămîna Mare și numai intervențiile Inspectoratelor Școlare au făcut ca data acestora să fie schimbată. Asta nu a fost însă de ajuns pentru MEC, care, pînă la urmă, a hotărît ca pretestările să se desfășoare toate în aceeași zi: 12 aprilie. Toată lumea, inclusiv Inspectoratul Școlar, se aștepta ca aceasta să cuprindă, dacă nu pe toți, măcar o bună parte dintre elevii de clasa a XII-a, însă ministeriabilii au decis altfel. Cum prin visteria MEC bate vîntul, aceștia din urmă au fost, practic, obligați să limiteze atît numărul liceelor la care s-a organizat simularea bac-ului, cît și pe cel al disciplinelor la care s-a dat examen, acesta fiind fixat, după niște criterii pe care nu le-a înțeles nimeni, la opt. Și pentru ca nebunia să fie totală, SNEE a stabilit ca la pretestare să nu participe numai elevi din liceu gazdă, ci din toate liceele. O decizie aiuritoare, care a făcut ca, de exemplu, la simularea probei de istoria românilor sau geografia României să participe de la Liceul Pedagogic, liceu eminamente umanist, doar cîte opt elevi. Cum au fost aleși cei opt elevi, doar profesorii de specialitate știu. Ministerul a găsit, totuși, și o explicație pentru deciziile în cauză, acestea fiind motivate prin încercarea de a face o repetiție generală, în condiții organizatorice cît mai apropiate de examenul propriu-zis. Cu alte cuvinte, pentru cei de la MEC, care au dorit să vadă dacă derularea bac-ului cu teste grilă nu se împotmolește pe undeva, interesul copiilor, care doreau să-și verifice nivelul cunoștințelor și să se obișnuiască cu atmosfera de examen, nu a făcut nici cît o ceapă degerată. Drept urmare, există materii, ca de exemplu biblioteconomia, care vor fi discipline de examen și despre care viitorii candidați nu știu aproape nimic. „Nu știm nimic despre examenul de biblioteconomie. Din cîte am înțeles, pînă acum nu s-a mai dat examen la așa ceva și ar fi fost foarte bine venită o simulare. Din păcate, va trebui să ne descurcăm cum știm la examen”, ne-au declarat, la unison, mai multe eleve de la Liceul Pedagogic. Limitările în cauză nu au întîrziat să-și arate efectele și, drept urmare, Inspectoratul Școlar a început să fie „bombardat” cu cereri venite de la mai multe licee prin care profesorii cereau organizarea unor noi simulări la nivel județean, însă răspunsul ISJ a fost cît se poate de tranșant: nu mai avem timpul fizic necesar.
Educația fizică s-a transformat din favorită în sperietoare
Hibele deciziilor luate de MEC în legătură cu examenul de bacalaureat nu se termină aici. Fostă favorită a absolvenților de liceu, educația fizică tinde să se transforme într-o sperietoare pentru aceștia, în condițiile în care baremurile pentru nota 10 impuse de minister sînt greu de realizat chiar și de sportivii de performanță. În plus, a dispărut posibilitatea elevilor de a alege între o probă sau alta, acum examenul la educație fizică urmînd să se desfășoare la cinci probe obligatorii: joc sportiv, elemente de gimnastică, alergare de viteză, săritura în lungime de pe loc și flotări. Dacă în cazul primelor trei probe nota 10 este accesibilă mai tuturor elevilor, „lungimea” și flotările vor da mari bătăi de cap, mai ales fetelor. Și asta pentru că baremul pentru nota maximă reprezintă o săritură de aproape doi metri și 20 de flotări. „Ce-i drept, baremurile la săritura în lungime și flotări sînt greu de realizat. Sincer, nu văd ca o elevă de clasa a XII-a să fac 20 de flotări. În plus, probleme va ridica și stîndul în mîini, unul dintre elementele obligatorii de gimnastică, unde, pentru nota 10, baremul e de trei secunde”, a recunoscut profesorul Gheorghe Rață, inspector de specialitate în cadrul ISJ. Un pronostic confirmat din plin de rezultatele simulării probei de educație fizică, ce s-a consumat pe 19 aprilie. Potrivit statisticilor ISJ, procentul de promovabilitate al pretestării amintite nu depășește 60%. De altfel, inspectorul Gheorghe Rață a recunoscut că mulți dintre elevii de clasa a XII-a care, inițial, și-au ales educația fizică ca probă de concurs vor să-și schimbe opțiunea.
O altă prevedere ministerială pe care profesorii de educație fizică o consideră destul de ciudată e cea referitoare la imposibilitatea alegerii sportului ca probă de bacalaureat, dacă elevul a fost scutit medical cel puțin un semestru din cei patru ani de liceu. „Cred că perioada în cauză trebuia să fie de un an, pentru că există sportivi de performanță care au fost scutiți timp de un semestru din cauza unei fracturi sau a unei operații de apendicită și nu pot da bacalaureatul la educație fizică. În județ avem vreo șapte cazuri de acest fel”, a adăugat inspectorul Rață. Colac peste pupăză, MEC a anunțat ieri că a modificat ordinea de derulare a ultimelor două probe ale examenului de bacalaureat, în sensul că proba F – o disciplină la alegere din profilul opus celui absolvit – nu va mai fi ultima, ci penultima a „maturității”, bac-ul urmînd să se încheie cu proba E – o disciplină la alegere din profilul absolvit.
Metodologie veche pentru elevii de clasa a XIII-a
Elevii de clasa a XIII-a, zi sau seral, se pot considera norocoșii bacalaureatului de anul acesta. Și asta pentru că ei vor susține „maturitatea” după regulile și programele de anul trecut, deoarece aceștia nu au învățat nici o clipă după manuale alternative. O prevedere de la care nu face excepție nici proba F, la care cei mai mulți au optat pentru educație fizică. Cu probe și bareme mult mai ușoare decît cele valabile pentru elevii de clasa a XII-a, din care vor lipsi flotările „criminale”, sportul va continua să fie, în cazul absolvenților de 13 clase, o mană cerească.
Centrele de examen și de evaluare la bacalaureat
Centrul de examen Licee arondate
1. Colegiul Național „Ferdinand I” Colegiul Național „Ferdinand I”, Grupul Școlar „Mihai Eminescu”
2. Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu”, Liceul de Artă „George Apostu”
3. Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Colegiul Național „Vasile Alecsandri”
4. Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, Grupul Școlar Agricol Hemeiuși, Liceul „Grigore Mosil” Bacău (particular).
5. Liceul Pedagogic Liceul Pedagogic, Grupul Școlar „Grigore Tabacaru” (particular)
6. Grupul Școlar „N.V. Karpen” Grupul Școlar „N. V. Karpen”, Grupul Școlar „Ion Borcea” Buhuși (subcomisie de sine stătătoare)
7. Grupul Școlar „Dumitru Mangeron” Grupul Școlar „Dumitru Mangeron”, Liceul Sportiv
8. Grupul Școlar „Henri Coandă” Grupul Școlar „Henri Coandă”, Liceul Catolic „Sf. Iosif”
9. Grupul Școlar de Chimie Grupul Școlar de Chimie, Grupul Școlar „Letea”, Grupul Școlar „J. M. Elias” Sascut, Grupul Școlar „Alexandru Vlahuță” Podu Turcului. (subcomisie de sine stătătoare)
10. Liceul Economic Liceul Economic
11. Liceul „Spiru Haret” Moinești Liceul „Spiru Haret” Moinești, Grupul Școlar „Grigore Cobălcescu” Moinești
12. Grupul Școlar Forestier Comănești Grupul Școlar Forestier Comănești, Grupul Școlar Construcții de Mașini Dărmănești
13. Liceul „Grigore Moisil” Onești Liceul „Grigore Moisil” Onești, Colegiul Național „Costache Negri” Tg. Ocna (subcomisie de sine stătătoare)
14. Liceul „Dimitrie Camtemir” Onești Liceul „Dimitrie Cantemir” Onești, Liceul „Nadia Comăneci” Onești
15. Colegiul Tehnic „Petru Poni” Onești Colegiul Tehnic „Petru Poni” Onești, Grupul Școlar „Arte și Meserii” Onești
Centre de evaluare
1. Grupul Școlar „Mihai Eminescu” Colegiul Național „Ferdinand I”, Colegiul Național „Gheorghe Vrăncaenu”, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”
2. Liceul de Arte „George Apostu” Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, Liceul Pedagogic, Liceul Economic
3. Liceul Sportiv Grupul Școlar de Chimie, Liceul „Spiru Haret” Moinești, Grupul Școlar Forestier Comănești
4. Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Grupul Școlar „Henri Coandă”, Grupul Școlar „N. V. Karpen”, Grupul Școlar „Dumitru Mangeron”.
5. Grupul Școlar „Arte și Meserii” Onești Liceul „Grigore Moisil” Onești, Liceul „Dimitrie Cantemir” Onești, Colegiul Tehnic „Petru Poni” Onești
Notă: Grupul Școlar „N.V. Karpen” va avea o subcomisie la Grupul Școlar „Ion Borcea” Buhuși, unde vor da Bac-ul elevii din localitate, centrul de la Grupul Școlar de Chimie va funcționa cu o subcomisie la Grupul Școlar „J. M. Elias” din Sascut, rezervată absolvenților de liceu de aici și de la Grupul Școlar „Alexandru Vlahuță” din Podu Turcului, în timp ce la Colegiul Național „Costache Negri” din Tîrgu Ocna va fi o subcomisie a centrului de examen de la Liceul „Grigore Moisil” din Onești
Calendarul examenului de bacalaureat
Proba Data
Înscrierea candidaților 15 – 31 mai
Limba și literatura română – oral 23 – 24 iunie
Limba modernă – oral 25 – 26 iunie
Limba și literatura maternă – oral 27 – 28 iunie
Limba și literatura română – scris 30 iunie
Limba și literatura aternă – scris 1 iulie
Proba obligatorie în funcție de profil 2 iulie
Proba la alegere din profilul opus 3 iulie
Proba la alegere din profilul absolvit 4 iulie
Afișarea rezultatelor și depunerea contestațiilor 7 iulie (pînă la ora 16,00, respectiv orele 16 – 19)
Rezolvarea contestațiilor 8 – 9 iulie
Afișarea rezultatelor finale 10 iulie
Sesiunea a II-a
Înscrierea candidaților 14 – 18 iulie
Limba și literatura română – oral 18 – 19 august
Limba modernă – oral 20 – 21 august
Limba maternă – oral 22 – 23 august
Limba și literatura română – scris 25 august
Limba maternă – scris 26 august
Proba obligatorie a profilului 27 august
Proba la alegere din profilul opus 28 august
Proba la alegere din profilul absolvit 29 august
Afișarea rezultatelor și depunerea contestațiilor 1 septembrie (pînă la ora 16,00, respectiv ora 19,00)
Rezolvarea contestațiilor 2- 3 septembrie
Afișarea rezultatelor finale 4 septembrie
Lasă un răspuns