Speranțe, emoții, calificative, teste grilă, greșeli, bulibășeală, acuzații, scuze, promisiuni de sancționare, incertitudine. Termeni care ar putea descrie, în cîteva cuvinte, esența primei sesiuni de bacalaureat, ediția 2003. Totul în numele unei reforme, care, din păcate pentru elevi, profesori și părinți, în cazul Ministerului Educației, tinde să fie perpetuă și, în ultimul timp, destul de gri.
Anunțate cu surle și trîmbițe, modificările, unele dintre ele radicale, ce au vizat examenul de bacalaureat au sfîrșit prin a transforma „maturitatea” în cel mai stufos, încîlcit, bulibășit și greoi concurs de absolvire din ultimul timp. Marea noutate – testele grilă – au avut, părere unanim acceptată, și părțile lor bune, dar acestea s-au „înecat” în oceanul de gafe ministeriale, care, într-un final, i-a determinat pe unii elevi olimpici din județ să susțină că „testele grilă sînt o mare aberație”. Mai mult sau mai puțin exagerate, afirmațiile de acest gen au fost respinse categoric de conducerea Comisiei Județene de bacalaureat, dar devin perfect explicabile în momentul în care un candidat se vede murind cu dreptatea în mînă doar pentru că o grilă de evaluare spune că albul e negru și invers.
Calificative în loc de note
Prima găselniță anunțată de MECT ca noutate a examenului de bacalaureat s-a referit la înlocuirea notelor de la probele orale, cu calificative gen „admis/respins”. Motivul oficial: reducerea avalanșei de note mari și foarte mari de la probele în cauză, nu puține fiind vocile care au susținut, în anii trecuți, că notele în cauză nu ar reflecta întrutotul valoarea candidaților. Acceptată ca atare de profesori, decizia a atras nemulțumirea evidentă a absolvenților de liceu, care, astfel, au fost nevoiți să-și ia adio de la o posibilitate de mărire a mediei de bacalaureat în ideea admiterii la facultate. „Aprecirea modului de evaluare la probele orale depinde de ceea ce se dorește. Din punctul nostru de vedere, a fost mai bine cu calificative, pentru că s-a eliminat stresul. Al profesorilor evaluartori, dar și al elevilor. E adevărat însă, că ierarhizarea care se face prin intermediul calificativelor e ceva mai largă”, recunoaște, acum, inspectorul Neculai Gruia, vicepreședinte al Comisiei județene de bacalaureat. Surse demne de încredere au susținut însă că, în momentul în care li s-a cerut să transpună calificativele în note, profesorii evaluatori de la un liceu de elită al Bacăului, unde în anii trecuți notele de zece erau o obișnuință a probelor orale, nu au pus nici o notă maximă.
Marea noutate versus marea bulibășeală
Testele grilă au fost marea noutate a examenului de bacalaureat, dar au sfîrșit prin a se transforma în marea nebunie a „maturității”. În ajunul probei D, prima probă care a beneficiat de teste grilă, inspectorul Gruia nu a ascuns faptul că „am emoții atît pentru profesori, cît și pentru elevi. Sînt însă convins că am făcut tot ceea ce a depins de noi pentru ca lucrurile să iasă așa cum trebuie”. Dar, cum de ceea ce ți-e frică nu scapi, conducerea Comisiei județene de concurs a avut serios de furcă în zilele următoare. Primele semne că ceva nu merge așa cum trebuie au fost date de timpul mult mai mare decît „normele” ministeriale necesar multiplicării subiectelor, care, la unele centre de examen, a ajuns și la două ore. Asta nu a fost însă decît primul test de rezistență la stres pe care a trebuit să îl treacă candidații. Al doilea hop s-a ivit în momentul în care a fost vorba de pauza dintre sfîrșitul oficial al probei în sine și debutul evaluării. În mod normal, pauza ar fi trebuit să fie de 15 – 20 de minute, dar unii președinți de comisie și-au zis, probabil, că absolvenții de liceu sînt tineri și nu pățesc nimic dacă așteaptă începutul evaluării testelor vreo oră și jumătate sau chiar două.
Bomba avea să explodeze însă în timpul ultimei probe a „maturității”, cînd candidații care au dat examen la psihologie au sesizat că răspunsul la o întrebare era greșit. Serviciul Național de Examinare și Evaluare (SNEE) a îndreptat, în seara aceleiași zile, gafa, dar șocul emoțional provocat candidaților a rămas. Băgatul oiștii în gard nu s-a oprit aici și SNEE a fost nevoit să trimită în teritoriu alte trei fax-uri prin care se revenea asupra grilelor de corectare de la nu mai puțin de alte patru discipline: istoria artei și arhitecturii, limba italiană – 3-4 ore, geografia României și limba engleză. Oarecum paradoxal însă, inspectorul Neculai Gruia spune acum că numărul greșelilor nu a fost mai mare ca în alți ani. „Greșeli au fost și în anii trecuți, dar tipul «clasic» al subiectelor făcea ca acestea să treacă aproape neobservate pentru elevi. De altfel, ca procent, numărul greșelilor a fost mai mic comparativ cu anii anteriori, în condițiile în care, anul acesta, au fost mii se subiecte. În plus, toată lumea era încordată și o greșeală cît de mică a inflamat imediat spiritele. Nu vreau să găsesc scuze pentru momentele de derută, pentru care SNEE ar trebui să-și ceară scuze public, dar nu trebuie uitat faptul că volumul de muncă a fost imens. Anul acesta s-a lucrat, practic, cu două generații: elevii de a XII-a, curs de zi, care au avut programe noi și manuale alternative, și elevii din clasele a XIII-a, curs de zi și seral, cei de la «frecvență redusă» și restanțierii, care au mers după programele vechi și manuale unice. În aceste condiții, au trebuit elaborate, pentru fiecare disciplină de concurs, cel puțin opt variante de teste. La acestea s-au adăugat plicurile suplimentare cu grilele de evaluare”, a susținut inspectorul Gruia.
Hibe ascunse și rezultate grăitoare
Vicepreședintele Comisiei județene de bacalaureat a recunoscut, în schimb, că au existat și hibe ascunse, care nu prea s-au văzut cu ochiul liber. De exemplu, subiectele la limba engleză. „Unele întrebări din subiectele de limba engleză, 3- 4 ore pe săptămînă, au vizat mai mult competențele lingviste și mai puțin cele de comunicare, așa cum se făcea pînă acum și cum erau învățați candidații. Mișcarea i-a suprins pe bună dreptate și așa se explică și notele ceva mai mici luate de elevi care au trecut cu brio și testele Cambridge”, a spus inspectorul Gruia.
Pe de altă parte, rezultatele obținute de candidați la unele discipline au fost cel puțin îngrijorătoare. Pe lista în cauză figurează geografia, psihologia, limbile moderne și unele discipline tehnice. „Rezultatele la aceste obiecte nu au fost neapărat dezastruoase, dar spun foarte multe. La «educației antreprenorială», de exemplu, manualele sînt depășite, în sensul că vorbesc despre optimizarea producției într-o societate dirijată, ceea ce nu mai e cazul. Pe de altă parte, mulți elevi confundă noțiunea de a citi cu cea de a învăța. Aceștia nu știu sau nu au interesul de a învăța sistematic, nu au capacitatea de a sistematiza informația”, a mai spus inspectorul Neculai Gruia.
La polul opus, acesta a așezat matematica, care, în opinia sa, a fost „una dintre cele mai pregătite deiscipline. Și asta pentru că a reușit să scoată pe piață mai multe materiale alcătuite pe baza testelor grilă, dar și pentru că elevii au fost familiarizați cu problematica testelor grilă, toate liceele susținînd simulări cu subiecte grilă”. Inspectorul Gruia a calificat însă, drept „nefondate” acuzațiile referitoare la dificultatea extremă a unor subiecte de matematică. „E adevărat că unii itemi din cadrul subiectelor rezervate elevilor de la clasele de «matematică -informatică» au fost ceva mai dificile, dar nu trebuie să uităm că a fost vorba de matematică-informatică, unde se fac și cîte opt ore de matematică pe săptămînă. În aceste condiții, mă întreb dacă selecția elevilor de la clasele în cauză se face după valoare sau după alte criterii. Clasele de matematică-informatică făcute cu orice preț și numai pentru reclamă fac mai mult rău decît bine. Nu vreau să deranjez, dar decît să aibă o clasă de matematică -informatică fără nici un viitor, fostele licee industriale mai bine ar face o clasă cu profil industrial foarte bună. Cred că, per total, e necesară o scădere a numărului de clase de matematică -informatică cu 20%”, a comentat același Neculai Gruia. Acesta nu a uitat nici centrele de excelență, care, cel puțin pînă acum, au funcționat, zice Gruia, după principiul „mulți veniți, puțini aleși”.
Contestațiile, prilej de subiectivisme
Singurele dicipline la care bac-ul de anul acesta s-a dat tot în formă clasică și, implicit, au presupus posibilitatea depunerii de contestații au fost limba și literatura română, respectiv literatura universală. De altfel, nemulțumiți de notele primite inițial, 264 de elevi băcăuani au făcut contestații, care, amintim, s-au soluționat la Brașov. Rezultatele acestora avea însă să nască unele întrebări, în condițiile în care n-au lipsit tezele la care notele inițiale au fost crescute chiar și cu două puncte. Reglementările în vigoare spun că dacă diferența dintre nota inițială și cea obținută după contestații e mai mare de 1,50 puncte, comisiile județene trebuie să cerceteze cazurile și să ia măsurile care se impun.
Cum contestațiile s-au rezolvat la Brașov, e destul de greu de crezut că cineva va lua vreo măsură. Totuși, profesoara Doina Marinov, inspector de limba română în cadrul Inspectoratului Școlar și membru al Comisiei județene de bacalaureat a recunoscut că
„limba română este una dintre disciplinele care lasă loc la interpretări și subiectivisme. Oana Amaricăi de la Colegiul Național «Vasile Alecsandri», de exemplu, a obținut în primăvară o mențiune la faza națională a olimpiadei de română, dar la bacalaureat a luat 8,40, o notă destul de mică pentru un candidat de valoarea ei. După
contestații, a primit nota 9,00. În acest caz nu-mi explic ce s-a întîmplat, dar trebuie să acceptăm că o lucrare de limba română
poate fi apreciată, fără probleme, cu două note total diferite”, a spus
inspectoarea Doina Marinov.
Testele grilă au și avantaje
În ciuda gafele impardonabile legate de grilele de corectare, testele
grilă au parte lor bună, care, de altfel, a fost recunoscută mai de
toată lumea. „Pricipalul avantaj al testelor grilă este acela că au dat
posibilitatea unei evaluări mult mai apropiate de realitate. Chiar
dacă unora li s-ar putea părea mic, procentul de promovabilitate de
72% înregistrat la nivelul județului mi se pare foarte realist. În plus,
s-au eliminat aproape complet suspiciunile elevilor referitoare la
corectitudinea desfășurării preobelor, în timp ce profesorii au scăpat
de acuzele de «clasă coruptă». Una peste alta, cred că testele grilă
sînt un cîștig și ar fi o greșeală să se renunțe la ele. Acestea trebuie, însă, profesionalizate dăcă vor să reziste. Mă gîndesc aici că SNEE ar trebuie să scoată pe piață mai multe materiale de profil sau să să formuleze capitolele recapitulative din manuale după regulile testelor grilă. Apoi, credem că nu ar fi rău deloc ca profesorii să aibă voie să verifice corectitudinea itemilor în timpul examenului, astfel încît eventualele greșeli să poată fi depistate și corectate în timpul probei. Acest lucru ar avea ca efect eliminarea șocurilor emoționale pe care elevii au fost nevoiți să le suporte în timpul bac-ului din acest an”, a susținut inspectorul Neculai Gruia.
Dincolo de discuțiile pro sau contra, testele grilă au au dovedit că
au cel puțin o calitate: evaluarea foarte aproape de realitate a
absolvenților de liceu. Pentru ca acestea să reziste pe piață,
trebuie, însă, perfecționate. Ele sau oamenii care le administrează.
(Eduard CUCU)
Lasă un răspuns