Și anul acesta, Garden Party-ul de la Palatul Elisabeta dedicat zilei de 10 Mai a avut elevanţă elegantă şi solemnă. Au participat câteva mii de invitaţi din rândurile personalităţilor din toate domeniile vieţii româneşti, din întreaga ţară. Ca şi anul anterior, Majestatea Sa Regele Mihai nu a fost prezent în mijlocul invitaţilor, Familia Regală a României fiind reprezentată de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu ai României, precum şi de Alteţele Lor Regale Principesa Maria şi Principele Nicolae ai României.
Ziua de 10 Mai a strâns la Palatul Elisabeta autorităţi politice centrale şi locale, din mediul academic, cultural, ştiinţific, artistic, sportiv, personalităţi ale societăţii civile şi mediului de afaceri, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai unor confesiuni religioase, de aici şi din Basarabia, membri ai Consiliului Naţional Director al Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei, reprezentanţi ai tuturor filialelor Alianţei din ţară. Din partea judeţului Bacău a participat Aurel V. Zgheran, preşedinte al filialei şi membru al Consiliului Naţional Director.
Au putut fi întâlniţi într-o vastă prezenţă de rară eleganţă primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, vicepremierul Daniel Constantin, ministrul Gabriela Szabo, senatorul Gabriela Firea, Theodor Paleologu, Victor Opaschi, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, Dan Puric, Gheorghe Hagi, Ivan Patzaichin, Stela Enache, Marina Florea, Nico, Alina Sorescu, Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia…
Bacăul a fost reprezentat de profesorul șI scriitorul Dan Petruşcă, de cunoscutul blogger Cristian Ghingeș (Kristofer) și de Aurelian Chiscop, redactorul şef al Ziarului de Bacău. O prezenţă emoţionantă a fost cea a interpretei de muzică folclorică românească Maria Şalaru, însoţită de Ansamblul „Boboceii de la Bacău”, cu toţii îmbrăcaţi în costume populare. Ei au constituit, aşa cum a nuanţat interpreta Stela Enache, „pata de culoare a evenimentului”. Toţi cei prezenţi i-au admirat, iar presa şi camerele de filmat i-au avut în atenţie, cu încântare pentru că într-adevăr au lăsat o impresie puternică la Palatul Elisabeta.
De la balconul Palatului Elisabeta, în deschidere, după intonarea Imnului Regal, şi la încheierea evenimentului, Familia Regală a României a salutat publicul şi a fost aplaudată cu entuziasm. De asemenea, membrii Familiei Regale a României au coborât în grădina Palatului Elisabeta, au conversat cu invitaţii şi au acceptat cu toată generozitatea şi căldura sufletească să se fotografieze cu cei care le-au adresat solicitări.
Orchestra Muzica Reprezentativă Armatei a susţinut un recital cu piese de mare popularitate din repertoriul de promenadă şi s-au servit din produse prezentate de furnizorii Casei Regale. A fost organizat şi un stand de carte cu volume regale ale Editurii „Curtea Veche”.
O escadrilă a Iacărilor Acrobaţi a survolat, ca în fiecare dată, spaţiul aerian al Palatului Elisabeta şi a salutat cu onor Familia Regală a României. Serviciile de paradă şi gardă militară au fost executate de Regimentul de Gardă şi Protocol „Mihai Viteazu”.
Astfel de evenimente nu sunt egale cu nimic, în măsura în care au amprenta istoriei, relevanţa eleganţei vestimentare, a conversaţiilor civilizate, a prezenţei elitelor României, a ceea ce ar trebui să fie România restaurată, ieşită din întuneric, descurajare şi dezorientare. Nu a strigat nimeni împotriva a nimic şi nimănui, a fost o seară de armonie şi civilizaţie, a fost un ceremonial în act şi o lecţie de sărbătoare.
Pe 10 Mai s-au împlinit trei aspiraţii sacre, naţionale, ale românilor: în 1866, a sosit la Bucureşti şi a depus jurământ în faţa Parlamentului Prinţul Carol de Hohenzollern Sigmaringen, aparţinător uneia dintre cele mai vechi şi mai nobile familii germane, din care au descins regii Prusiei şi viitorii împăraţi ai Germaniei; în 1877, Principele Carol I a proclamat Independenţa absolută a României (după 1947, comuniştii, în încercarea încrâncenată de a acoperi orice urmă regală, au strămutat sărbătoarea pe 9 mai, când ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, a afirmat independenţa); în 1881, Principele Carol I a fost ridicat la rangul de rege al României, punându-i-se pe cap o coroană făurită din oţelul provenit de la un tun capturat în Războiul Independenţei.
Lasă un răspuns