Una dintre cele mai mari sărbători ale ortodoxiei, Nașterea Maicii Domnului, a avut, ieri, 8 septembrie, pentru locuitorii satului Tescani, o dublă semnificație. Biserica cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, din cimitirul în care își duc somnul de veci și o parte dintre membrii celebrei familii Rosetti – Tescanu, a fost resfințită. Un sobor de șapte preoți au răspuns chemării preotului paroh Gheorghe Pânzaru și au oficiat slujba de resfințire, la care au participat cîteva sute de enoriași din Tescani și din satele învecinate. „Evenimentul de ieri – a spus preotul Gheorghe Pânzaru – însemnă pentru noi, credincioșii din Tescani, foarte mult. El vine la numai două săptămîni după ce am sfințit o treoiță în satul Românești și a fost încă o dovadă a unirii credincioșilor ortodocși atunci cînd este nevoie să răspundă, cu toții, la chemarea Bisericii, chiar dacă astăzi viața nu se dovedește deloc ușoară”.
Biserica din locul numit de săteni „Prodăneasa” este capela cimitirului satului, construită în anul 1929 de enoriașii din partea locului, între care sigur s-au numărat și membrii marii familii Rosetti – Tescanu, care aveau aici moșii. Mica biserică, ridicată inițial din lemn, a fost construită cu sprijinul Serviciului tehnic bisericesc, iar catapeteasmaa fost pictată de un pictor căruia astăzi i s-a uitat numele. Din tot ce a fost ea, au fost renovate, practic reconstruite, atît interiorul cît și exteriorul, cu contribuția materială a familiei Prihoancă din Tescani, deveniți, astfel, ctitorii noii fețe a locașului de cult din această localitate. „Nu a fost un lucru simplu – a ținut să precizeze părintele Gheorghe Pânzaru. Dar, le-am reamintit, ieri, tuturor celor prezenți la Tescani, pilda credinciosului care l-a rugat pe Dumnezeu să-i ușureze crucea pe care o ducea în spinare, cum fiecare dintre noi ducem, prin viață, o asemena cruce. Dumnezeu l-a ascultat, însă atunci cînd a fost ca oamenii din comunitate, în bejenia lor, să treacă peste o prăpastie adîncă, fiecare și-a folosit tocmai propria cruce drept punte. Omul nostru a rămas singur pe mal, pentru că el avea o cruce mai scurtă. Vedeți, deci, că orice greutate pe care o purtăm, poate fi și în folosul nostru, dacă înțelegem că și ea vine de la Dumnezeu”. Preotul paroh a făcut, astfel, referire la efortul familiei Prihoancă și a altor credincioși, cu care a renovat bisericile din sat, a ridicat troițe și a săpat fîntîni. Una dintre aceste fîntini a fost sfințită și ea, tot ieri, după slujba de la capelă.
Localitatea Tescani a devenit celebră prin prezența familiei Rosetti – Tescanu pe aceste meleaguri, dar și a compozitorului George Enescu, despre care unii dintre bătrînii satului încă își mai amintesc. În micul cimitir, într-un perimetru distinct, îngrijit în mod deosebit de custodele Casei memoriale din Tescani, Elena Bulai, se pot vedea și acum, pe pietrele funerare, numele Smarandei Rosetti (1832 – 1918), Mariei Sturdza (fostă Jora) (1856 – 1904), al lui Alga S. Iohn (1852 – 1919) și al Angelicăi Rosetti Tescanu (1841 – 1918). Pe alte pietre funerare numele nu mai pot fi identificate, fiind șterse de patina vremii. (Petru DONE)
Lasă un răspuns