Despre „Camera 1306 (I Am Myself)” este greu sa vorbesti si cu atit mai mult sa scrii. E un spectacol fantasma, ca un abur, un spatiu misterios, seducator, intr-o bucla de timp, o experienta artistica, umana, puternica, si delicata, ce pare tot mai neverosimila, pe masura ce trece timpul de la momentul trairii ei. Contururile sale perceptibile se estompeaza si ramine o stare, un sentiment foarte personal, ca un secret, pe care nu ai vrea sa-l impartasesti, ca si cum ar fi mai mult despre tine, decit despre orice altceva.
Intr-un timp in care ochiul public are acces direct in cele mai intime zone ale vietii private, voyerismul colectiv, in fata televizorului, fiind practicat cu voluptate cotidiana in detrimentul artei, coregrafii Cosmin Manolescu si Catrinel Catana parasesc si ei, temporar, scena traditionala si muta spectacolul de dans contemporan intr-un spatiu al intimitatii, camera de hotel. „Camera 1306”, privita ca spatiu concret, este locul in care Ea (Mrs. Chan – Catrinel Catana) si El (Agentul 007 – Cosmin Manolescu) poposesc temporar, pentru o zi sau pentru citeva ore, intre doua destinatii, doua proiecte sau doua iubiri. Pot ramine impreuna sau pot pleca separat, orice este posibil, totul se poate schimba de la ora la ora. In „Camera 1306” poti privi, poti atinge, poti sa te servesti cu un pahar de vin rosu, poti sa tragi cu ochiul, la propriu, sub plapuma, poti dansa, poti scotoci prin lucrurile celor doi, poti sa-i urmaresti in baie, in dormitor, pe balcon, poti sa le asculti cele mai intime ginduri, marturisite in intuneric sau la lumina luminarilor, esti liber sa faci orice, nimeni nu te opreste de la nimic. E o capcana pe care spectatorul o realizeaza abia spre sfirsit, cind iese, fizic, din zona de seductie a „Camerei 1306”. Voyerismul este o actiune cu dublu efect. Prin interventia sa, publicul schimba scena vietii private intr-un spatiu spectacular, influenteaza cursul si substanta evenimentelor, devenind, constient sau nu, un al treilea personaj al povestii. Spectatorul priveste si este privit, iar „Camera 1306” nu mai este doar spatiul intim al artistilor, devine spatiul tau intim, confesiunea ta, dreptul tau la viata privata. Incepe ca un secret al altora pe care ajungi sa vrei sa-l pastrezi ca pe propriul secret. In felul acesta „I Am Myself” este mai putin despre Catrinel Catana si Cosmin Manolescu sau despre Mrs. Chan si Agentul 007 si mai mult despre tine, despre fiecare spectator in parte, despre lucrurile pe care le-ai facut sau ai fi dorit sa le fi facut in „Camera 1306”. Daca vrei sa privesti, fii pregatit sa fii privit, sa te vezi pe tine insuti, acesta pare a fi mesajul spectacolului, o experienta artistica in care te definesti prin fiecare decizie luata. Spectacolul instalatie „Camera 1306 (I Am Myself)” a fost prezentat simbata, 29 octombrie, la Centrul de Cultura si Arte „George Apostu”, in finalul evenimentului „Dans Contemporan – Bacau, 2011”. Reprezentatia bacauana a avut o durata totala de trei ore, timp in care au avut loc spectacole a cite o ora, la care au avut acces simultan doar sase – opt spectatori. Receptarea bacauana a propunerii artistice semnata de Cosmin Manolescu si Catrinel Catana a variat de la acceptare deplina, la refuz, exponentii celor doua extreme fiind un grup de tineri care au asteptat timp de doua ore ultima reprezentatie, pentru ca in precedentele nu au mai avut loc, si, la polul opus, doua doamne pensionare care au parasit spatiul de spectacol in primele 15 minute. Cei doi artisti au apreciat insa publicul din Bacau ca fiind „foarte bun”. Urmatoarea reprezentatie in România a „Camerei 1306 (I Am Myself)” va avea loc la mijlocul lunii decembrie, la Bucuresti. (Laura HUIBAN)
Lasă un răspuns