Deși am fost printre primii care am salutat înființarea ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară), fiind acuzat de prieteni și cunoștințe de servilism, trebuie să mărturisesc că sunt dezamăgit. Eu am văzut această unire a trei instituții publice financiare, CNVM (Comisia Națională a Valorilor Mobiliare), CSA (Comisia de Supraveghere a Asigurărilor) și CSSPP (Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private), ca o intenție de a micșora cheltuielile prin reduceri de funcții în conducere, de sedii, de personal și altele. Dar se pare că m-am înșelat. Numărul persoanelor din comitetul de conducere s-a mărit, iar salariile au fost relative micșorate, dar au fost bine completate de niște premii consistente.
Acest organism funcționează din cotizațiile societăților supravegheate (societăți de asigurare, brokeri și alții). Am greșit, mă scuzați, funcționează din taxele de funcționare, nu din cotizații, așa cum mi-a atras atenția un mare broker din Bacău: ,,Când plătești cotizații, ai și dreptul să întrebi ce se întâmplă cu banii tăi, la taxa de funcționare nu ai decât dreptul să funcționezi.”
Rolul ASF este de a supraveghea activitatea societăților cărora le-au acordat dreptul de funcționare și de a lua măsuri, conform legislației în vigoare, împotriva celor care se abat de la aceasta.
România este bombardată cu așa-numitele știri ,,bombă” – vameșii primesc mită, în școli se strânge fondul clasei, iar vreo zece societăți de asigurare au problem financiare.
Numărul de reclamații făcute de către populație către ASF este un indice destul de concludent spre a-ți face idee despre o societate de asigurare, dacă are probleme sau nu. Exceptând ,,zelul” unor inspectori de daună la constatări, multe societăți s-au învățat și obișnuit să amâne plățile despăgubirilor. Aceste situații creează deranj și nervi în rândul populației, care de obicei nu are nicio vină, dar trebuie să suporte și să accepte acest tratament.
Dacă răul ar fi tăiat din rădăcină, iar sancțiunile luate împotriva societăților ar fi ferme și hotărâte, efectele ar fi imediate: cei buni și serioși ar rămâne pe piață, iar ceilalți și-ar vedea de treaba lor, fără să mai deranjeze o piață destul de aglomerată.
Poate și din cauza acestor situații, se explică faptul că suntem singura țară din Europa unde asigurarea RCA (Răspundere Civilă Obligatorie) este diferită de cea CASCO. Dacă polița CASCO ar deveni o completare a poliței RCA, atenția românilor s-ar îndrepta cu siguranță numai către societățile serioase.
Gestul, poate necugetat, făcut de către un responsabil din BNR (Banca Națională a României) de a atrage atenția că anumite bănci înșeală populația, la anumite depozite, ar trebui să fie copiat și de cei de la ASF, în eliminarea unor clauze abusive din contractele de asigurare.
Din punctul meu de vedere, asigurarea este o promisiune, ce nu poate fi definită concret, ca o mașină sau un televizor. Dar în momentul în care societățile de asigurare nu își țin promisiunile, oamenii rămân cu un gust amar și își pierd încrederea în acest sistem.
Dorința mea, pe viitor, ar fi ca ASF să devină un organism de îndrumare și control, care să servească în primul rând interesele asiguraților.
Paul COJOCARU
Broker de asigurare
www.conectasigexpert.ro
www.paulcojocarudespreasigurari.blogspot.com
Lasă un răspuns