Cât interes mai are statul pentru Rafo și zona Onești?

– răspunsul Ministerului Dezvoltării: mai vedem după… regionalizare

Petru DONE

Liderul sindicatului Rafinorul din societatea Rafo Onești, Ion Marian, a pus alături răspunsurile pe care le-a primit de la Ministerul Economiei și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice după discuțiile inițiate și purtate de sindicat, acum două luni, la Guvern. „Concluzia pe care o avem – a opinat Ion Marian – reconfirmă că pentru societatea Rafo și pentru zona industrială Borzești există un interes minim. Speram în răspunsuri ferme, favorabile nouă. Acestea ar fi fost atât de importante pentru existența, sustinerea și relansarea economică a acestei zone și ar fi rezolvat problemele de natură socială de aici”. Nici alte evenimente care au avut loc între timp, pe acest palier economico-social, nu sunt mai încurajatoare pentru rafinori și, în general, pentru oneșteni.

„Rafo Onești nu a fost niciodată în portofoliul Ministerului Economiei, ci în portofoliul Autorității pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS), actual Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – se arată în răspunsul venit de la acest minister. Societatea a fost privatizată în anul 2001 de APAPS. În anul 2009, Ministerul Economiei a avizat un Memorandum cu tema «Măsură de sprijin pentru Rafo, sub forma garanției de stat în vederea asigurării finanțării de aproximativ 330 de milioane de euro pentru realizarea planului de redresare». Ministerul analizează și caută soluții pentru grupurile industriale pe care le are în portofoliu și susține orice inițiativă de relansare a industriei românești, în spiritul legislației românești și în armonie cu legislația Uniunii Europene, din care facem parte”. „Conform acestui raspuns – a tras concluzia Ion Marian -, trebuie să înțelegem că economia din sectorul privat nu este interesantă și nu face obiectul unor analize, susțineri și coordonare în sistemul economic românesc integrat”.

Regionalizare, nu industrializare

În acelasi context, Ministerul Dezvoltării precizează că, în baza politicilor care urmează a fi puse în practică doar după regionalizare se va realiza o analiză punctuală cu privire la dezvoltarea regională. În documentul „Obiective strategice ale Procesului de regionalizare-descentralizare”, Programul de Guvernare 2013 – 2017 oferă, în capitolul „Dezvoltare și administrație”, obiectivele referitoare la competențele care urmează a fi exercitate de viitoarele regiuni. Se precizează că la nivelul fiecărei regiuni va exista cel puțin un centru de afaceri regional, că gestionarea fondurilor europene se va face la nivel regional, iar pentru gestionarea și modernizarea infrastructurii de interes regional cu privire la transportul rutier, feroviar, fluvial, maritim, aerian, la nivelul fiecărei regiuni va exista cel puțin un aeroport internațional. În rest, se amintește de infrsatructura de sănmătate, de turism, învățământ, de agricultură și protecție socială, de gestionarea situațiilor de urgență și de cultură. Despre indutrie și industrializare nimic. De asemenea, Programul de Guvernare vizează și competențele care urmează a fi exercitate la nivel județean: „Procesul de descentralizare trebuie să se realizeze pe toate categoriile de unități, administrativ-teritoriale, respectiv regiuni, județe, municipii, orașe, comune, potrivit obiectivelor strategice ale procesului, astfel încât majoritatea serviciilor publice deconcentrate din județe să devină instituții de interes județean / local, în coordonarea / subordinea autorităților locale”.

Ultima speranță: efortul acționarilor

„Rafo și Platforma industrială Borzești – a tras concluizia Ion Marian – trebuie să aștepte, neluându-se în calcul că timpul lucrează efectiv în defavoarea oamenilor și a componentei sociale, aspecte cu urmări grave asupra sănătății oamenilor și perspectivei zilei de mâine pentru tineri și oamenii activi, încă aflați în producție sau în șomaj ori în alte forme de asistență socială”. Întrebări pe această temă au fost lansate, în Parlament, și de deputatul de Bacău Constantin Avram și de senatorul oneștean Marcel Bujor. Dar, Ministerul Economiei încă nu a răspuns. „Practic, în continuare, dezvoltarea Rafo și relansarea Platformei Industriale Borzești depind tot numai de implicarea acționarilor, a administrațiilor, de înțelegerea salariaților și de sprijinul din partea organizațiilor de sindicat și al autorităților locale” – a conchis Ion Marian. Dar, administrația și actionarul Rafo, după eforturile financiare făcute pentru plata tuturor drepturilor salariale la zi, inclusiv a plăților compensatorii pentru salariații disponibilizați (obiectiv ce se va finaliza până astăzi, 15 mai), cumulat cu alte obligații financiare către Primaria Onești și alți terți, au găsit soluții care vor fi communicate în următoarea perioadă pentru un program scurt de reactivare și punere în functiune a unor instalații din rafinărie”.