Ce măsuri ia Cabinetul Orban ca să „repare” România

Cabinetul Orban a decis, în premieră în ultimii 30 de ani, să își asume răspunderea pentru Legea bugetului de stat pentru anul 2020, pentru Legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi pentru Legea de corectare a Ordonanţei de Urgenţă 114/2018. Liberalii spun că aceasta a fost singura soluție pentru ca, până la 31 decembrie 2019, România să aibă buget. Altfel, erau puse în pericol plățile salariilor din domeniul public, a pensiilor și a celorlalte drepturi sociale, susțin liberalii. Fără buget, se blocau investițiile și proiectele pe fonduri europene.

”Trebuie să reînvățăm să funcționăm normal ca stat, cu un buget articulat și predictibil, care intră în vigoare de la 1 ianuarie, nu din martie sau aprilie, ca în vremea PSD. Acest buget a fost gândit într-o situaţie critică, după trei ani de instabilitate legislativă și fiscală, în care au fost făcute praf toate sistemele publice, în care lipsa de predictibilitate a alungat investițiile străine și interne. Ar fi fost foarte dificil ca, printr-o dezbatere normală în Parlament, să putem finaliza bugetul în termenul stabilit, 31 decembrie, așa că Ludovic Orban a decis să-și asume răspunderea. Nu mai putem trece dintr-o criză în alta, trebuie să știm ce avem, ce cheltuim, trebuie să le redăm românilor încrederea în instituțiilor statului și trebuie să ne recăpătăm noi, ca țară, credibilitatea față de partenerii străini, față de potențialii investitori”, explică deputatul Ionel Palăr, președintele PNL Bacău.

Parlamentarul băcăuan a trecut în revistă principalele prevederi ale Legii bugetului 2020 și cum se reflectă acestea asuspra românilor. Cresc pensiile și salariile, conform calendarului stabilit. Tot în creștere, cu un procent de  4,5%, sunt și investițiile, mai mari decât în 2019 cu 6,3 miliarde de lei și marile proiecte de infrastructură vor primi finanțare. Guvernul PNL va reduce deficitul bugetar și are în vedere o creștere economică de 4,1%. Se încearcă optimizarea zonelor bugetare în care se făcea risipă din bani publici: îngheață salariile demnitarilor, va fi redusă subvenția pentru partidele politice, va fi interzis cumulul pensiei și al salariului pentru angajații din sectorul public, nu se vor mai accepta detașări din sectorul privat în sectorul public, vor fi raționalizate cheltuielile cu bunuri și servicii ale instituțiilor publice.

„Va exista o schimbare de abordare și în alocarea fondurilor către comunități, pentru că noi considerăm că banii trebuie cheltuiți și trebuie să servească nevoilor comunităților în care ei au fost produși, spre deosebire de PSD, care a luat banii de la primării, spune deputatul Ionel Palăr. Sumele defalcate din impozitul pe venit, care vor fi transferate către administrațiile locale, vor crește la 64%, ceea ce înseamnă că vorbim despre aproape 4,5 miliarde lei mai mulți, în timp ce sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor comunelor și orașelor cresc cu 2,76 miliarde lei”.

Cresc bugetele la Sănătate și educație, se mărește salariul minim

Liberalii spun că alocările bugetare ale Guvernului Orban cresc de la 2,8% din PIB, în 2019, la  3,8% din PIB, pentru educație. Proiectul de introducere a unei mese calde în școli și Programul ”Școala după școală” vor primi finanțare europeană, iar autorităților locale le vor fi alocate mai multe fonduri pentru a susține investițiile în unitățile de învățământ. Se discută despre încurajarea investițiilor din zona capitalului privat în zona educației, mai ales în zona învățământului tehnic și profesional, dar și despre încurajarea universităților să-și suplimenteze veniturile prin proiecte cu  finanțare europeană sau prin dezvoltarea cercetării.

Și bugetul alocat Sănătății crește cu 3,8 miliarde de lei. Banii vor acoperi plata majorării salariilor personalului medical, finanțarea unor programe naționale, plata concediilor medicale. Tot în creștere va fi și salariul minim pe economie, care va înregistra un salt la 2.230 de lei și se va elimina suprataxarea contractelor part-time, care i-a obligat pe salariați să plătească impozite pe ore de muncă inexistente.Un angajat care muncește patru ore va plăti taxe pentru patru ore, nu pentru opt.

La toate acestea se adaugă și perspectiva celor 1,5 miliarde de euro, bani europeni pe care liberalii spun că îi vor atrage prin intermediul proiectelor. „Ținta noastră este să susținem creșterea economică reală și mediul de afaceri, pentru că asta înseamnă locuri de muncă și oameni bine plătiți. O economie puternică înseamnă bani mai mulți la buget și, implicit, la comunități, care pot rezolva problemele locale. Ținta noastră este să reparăm România, după toți acești ani de haos, să le redăm oamenilor încrederea într-un stat capabil să le asigure stabilitate și bunăstare”, spune deputatul liberal Tudorița Lungu.