Pe ce drum am apucat-o și încotro ne îndreptăm? Economistul Pavel Darie ne propune cîteva puncte de vedere, punînd în ecuație experiența proprie dobîndită pe parcursul multor ani de activitate și evoluțiile pe care le înregistrează în ultimul timp economia românească. Iată o serie de puncte de vedere exprimate de domnia sa, opinii pe care le vom consemna pe parcursul mai multor episoade publicate sub genericul de mai sus.
Stimată redacție,
Prin consemnările alăturate am încercat să formulez pentru Ziarul de Bacău cîteva opinii legate direct sau indirect de spinoasa problemă a economiei românești și care se referă la economia de piață funcțională. Măsurile preconizate de Guvernul României, referitor la adoptarea cotei unice de impozitare pe venit nu modifică cu nimic conținutul opiniilor prezentate, avînd în vedere că povara fiscală rămîne la aceleași cote, ba chiar cu perspective de majorare. Pe lîngă evoluția pozitivă a inflației și a dobînzilor la creditele acordate, la accelerarea ritmului de creștere economică vor trebui depuse eforturi mari spre a convinge guvernanții că în dezvoltarea economico-socială a țării se cer folosite cel puțin trei locomotive, și anume:
– locomotiva consumului (respectiv, creșterea puterii de cumpărare); fără aceasta, nu avem motivația investițională;
– locomotiva investițiilor;
– locomotiva exportului.
Din cele prezentate în considerațiile de mai sus, reiese că locomotivele la care m-am referit merg cu frînele blocate, datorită fenomenelor negative care se manifestă din plin, cum ar fi: economia subterană, corupția, evaziunea fiscală, concurența neloială, politicile prețurilor etc. Iată, prezentat în cele ce urmează, un prim punct de vedere:
Neputință sau dezinteres politic?
Unul dintre obiectivele majore pentru evoluția dezvoltării economico-sociale și de aderare a României la Uniunea Europeană îl constituie realizarea criteriilor și condițiilor care definesc conceptul unei economii de piață funcționale.
România, prin Comitetul Executiv pentru Integrare Europeană, condus de primul-ministru Adrian Năstase, și-a propus ca pînă la finele anului 2003 să asigure condițiuile necesare îndeplinirii criteriilor impuse de organismele U.E. în vederea aderării în 2007.
Acest concept presupune ca statele candidate la aderare să fie în măsură să reziste la presiunile concurenței de pe piața Uniunii Europene.
În cazul României, acest deziderat ar mai trebui completat și cu precizarea că economia de piață, pentru a fi în măsură să îndeplinească condițiile de funcționalitate la parametrii atinși de țările membre, va trebui ca pe lîngă rezistența la presiunile concurenței externe să asigure, prin rezultate concrete, și o creștere a nivelului de trai și de prosperitate pentru toată populația țării.
In situația actuală, o economie de piață funcțională nu se poate aborda decît în condițiile în care politicile promovate de Putere asigură o dezvoltare economică durabilă, paralel și în directă condiționare cu ridicarea reală a nivelului de trai al populației.
Eventualele decalaje între cele două deziderate nu fac decît să contribuie la încetinirea procesului dezvoltării, paralel cu accentuarea decalajelor dintre țările Uniunii Europene și România.
Intrebarea care se pune în prezent: va reuși, ori nu, România să îndeplinească criteriile unei economii de piață funcționale, impuse de UE, în condițiile în care stadiul de dezvoltare economică situează țara noastră pe ultimele locuri din lista statelor care doresc să adere la structurile europene, avînd în același timp o bogată listă
de fenomene negative care frînerază dezvoltarea economică, cum sînt economia subterană, corupția, evaziunea fiscală, blocajele financiare, concurența neloială, supradimensionarea fenomenului de fiscalitate, munca la negru etc.?
Pornind de la cele cîteva considerente prezentate mai sus, voi încerca să mă refer la unele constatări și opinii cu legătură directă sau colaterală, care privesc sadiul actual, cît și pe cel de perspectivă, al evoluției conceptului economiei de piață funcționale, fără a considera că cele prezentate epuizează argumentele pro și contra pe această temă.
Un prim aspect: la începutul acestui an, domnul Vasle Pușcaș, negociatorul-șef al României la Uniunea Europeană, preciza că pentru obținerea calificativului de economie de piață funcțională vor trebui să-și găsească finalizarea unele acțiuni, cum sînt: privatizarea unor întreprinderi cu capital de stat, liberalizarea comerțului și a prețurilor, reglementarea statutului de proprietate, atragerea de investitori străini. De asemenea, înregistrarea unei creșteri economice, în acest an, de peste 5 la sută, reducerea arieratelor, ajustarea prețurilor la energia electrică, gaze naturale și energia termică, evitarea unor măsuri de protecție comercială ș.a.
Stupoare, însă! Din lista acțiunilor prezentate la începutul acestui an de către negociatorul șef al UE se constată că dintre măsurile urmărite de Guvernul României lipsesc o serie de acțiuni care să contribuie la eradicarea și a altor fenomene negative instalate în economia românească după 1990, cu influențe nefaste asupra dezvoltării economico-sociale și îndeplinirea criteriilor de aderare. Iată cîteva dintre acestea: economia subterană și munca la negru; corupția și activitățile mafiote din sfera politicului, organismelor legislative, justiției, poliției, administrației centrale și locale, sectoarelor cu activități economice; concurența neloială; birocrația – ca fenomen generalizat în administrația centrală, locală și regiile autonome; politicile de stabilire a prețurilor la servicii și bunuri; supradimensionarea nivelului de fiscalitate; nivelul de trai al populației; intabilitatea legislativă, care acționează, direct sau indirect, în domeniul economic.
Dacă ne referim la stadiul actual al situației economiei românești, se poate aprecia că politicile și acțiunile inițiate și tutelate de partidele și guvernele aflate la putere după 1990 s-au dovedit neputincioase în construirea unei economii de piață funcționale, adevăr care se observă mai ales din insistențele și condițiile impuse României pentru admiterea în Uniunea Europeană. (econ. Pavel DARIE)
Lasă un răspuns