Unul dintre obiectivele înscrise în lista acțiunilor urmărite de Comitetul Executiv pentru Integrare Europeană îl reprezintă acțiunea cu privire la ajustarea prețurilor la energia electrică și termică, precum și la gazele naturale. Tot în legătură cu această acțiune se mai află un obiectiv des pomenit și care se referă la armonizarea legislației fiscale naționale cu legislația europeană, aceasta cu scopul declarat al alinierii grilelor fiscale ale României cu cele europene, fapt ce va avea un impact major asupra prețurilor la majoritatea bunurilor și serviciilor.
Pînă aici, respectivele acțiuni s-ar părea că prezintă un interes major în situația în care țara noastră dorește să fie primită în Uniunea Europeană. Totuși, în etapa actuală, problema ajustării prețurilor la nivelul celor practicate pe piața europeană ridică o sumedenie de probleme care, pe termen scurt, vor crea numeroase neajunsuri populației, și care nu au fost suficient explicate și prezentate opiniei publice.
Una dintre problemele cele mai stringente o constituie impactul nefavorabil dintre nivelul prețurilor aliniate la cele europene și nivelul veniturilor de care dispun beneficiarii serviciilor și bunurilor din România.
Impactul dintre cele două realități ale României de azi, și care sînt componentele mecanismelor economice a căror confruntare pe piață se soldează cu volume importante de arierate, duce, în final, la blocaje economice, sociale și financiare, principala cauză a situației precare a economiei autohtone.
În aceste condiții, acțiunile cu privire la reducerea arieratelor din economie, cît și cele legate de ajustarea prețurilor vor fi sortite eșecului, ceea ce va isca destule discuții în momentul acordării calificativului referitor la îndeplinirea condițiilor unei economii sociale de piață funcționale. Cine va ceda în fața realităților, vom vedea cît de curînd.
În altă ordine de idei, corupția, ca fenomen cu efecte negative asupra evoluției economico-sociale, s-a amplificat după 1990, contaminînd majoritatea sferelor de activitate ale societății românești. Chiar dacă vrem, sau nu să recunoaștem, acest flagel macină din temelii în primul rînd activitatea din economie, ca principală componentă a economiei de piață, ajungînd la structurile administrației centrale și locale, la regiile autonome, în Poliție, Justiție, Parlament, Guvern și regăsindu-se, de asemenea, în politica partidelor aflate la putere.
Este adevărat că abordarea problemelor din sfera corupției constituie surse de supărare și „deranj” pentru actuala Putere din motivele arhicunoscute de majoritatea oamenilor, care nu pot rămîne indiferenți la tot ce se petrece în jurul nostru. Atitudinea plină de revoltă din partea multor români este pe deplin legitimată de constatarea că fenomenul corupției s-a perpetuat și a luat proporții inimaginabile prin tolerarea condamnabilă și de neiertat din partea mandatarilor, aleși sau numiți, din structurile administrației locale și centrale, a Legislativului, cît și a guvernelor, inclusiv a partidelor politice aflate la putere după 1990.
Una dintre pozițiile tranșante și la obiect a venit din partea ambasadorului american la București, care a afirmat că, în prezent, corupția rămîne o problemă reală în România, la care se adaugă aprecierile numeroaselor organisme internaționale, fără a neglija relatările din întreaga presă românească cu privire la acest aspect.
Cuantificarea fenomenului de corupție este greu de făcut în cifre absolute sau în alte unități de măsură. Totuși, pentru a ne da seama cît de mare, sau cît de mică este corupția în România, este suficient să ne referim la economia subterană, care în mărimi relative reprezintă circa 30 – 40 la sută din produsul intern brut, iar dacă acesteia i se „lipesc” activitățile de privatizare făcute în termeni frauduloși, utilizarea unor credite bancare nerestituite, activitățile de tip „Caritas” și ale celor tutelate de FNI etc (lista putînd fi completată cu alte numeroase exemple), avem dimensiunea corupției din România. Situația cea mai condamnabilă o reprezintă faptul că activitățile de corupție și cele ale economiei subterane și-au creat structuri de acțiune proprii, fără a ocoli structurile administrative ale statului, care sînt finanțate din bugetele publice.
Activitățile desfășurate sub umbrela corupției au contribuit din plin la devalorizarea conceptului economiei de piață funcționale prin perpetuarea concurenței neloiale, menținerea la proporții imense a evaziunii fiscale, generarea de blocaje economice și financiare, creșterea volumului arieratelor, descurajarea eventualilor investitori străini care ar dori să organizeze afaceri în România, încetinirea procesului de privatizare etc. (Va urma).
Economist Pavel Darie
Lasă un răspuns