Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, după o negociere „dură” între conducătorii noştri „pricepuţi” şi ei, s-au stabilit anumite cantităţi de cereale, legume, fructe, animale, lapte şi altele pe care avem voie să le producem şi să le comercializăm. Mai mare ruşinea, după ce în perioada interbelică, preţul grâului se stabilea la Brăila, iar România producea cât dorea şi vindea în toată Europa şi în Orientul apropiat. Singura veste bună este că nu s-a stabilit nicio limită în producerea cărnii de vită şi de oaie. Deşi această ştire nu a fost mediatizată până la epuizare, o foarte mică parte dintre oamenii de decizie din agricultură au înţeles acest lucru şi i-au îndemnat pe ţărani şi pe fermieri să procedeze în consecinţă şi să crească ovine şi bovine pentru carne.
În anul 2010, dupa o statistică difuzată de „Viaţa Satului”, 50 % din fondurile europene pentru animale au fost accesate de judeţul Alba. Aceasta demonstreaza că, acolo unde este voinţă politică şi dorinţă de muncă, fondurile europene nu sunt o himeră şi chiar pot fi accesate.
Ce trebuie să ştiţi despre asigurarea animalelor? Se pot asigura: bovine şi bovaline, cabaline, catârii, ovine, caprine şi porcine în funcţie de categorii constituite după următoarele criterii:
Grupe de specii:
– Bovinele şi bovalinele (taurii, boii, vacile, bivolii, bivoliţele);
– Cabalinele şi catârii (armasarii, caii, iepele, catârii, măgarii);
– Ovinele şi caprinele (berbecii, batalii, oile, caprele, ţapii);
– Porcinele (vieri, porci, scroafe).
Clase de calitate:
– Animale comune; animale de rasă.
Se pot asigura şi următoarele specii de păsări: gâini, gâşte, raţe, curci, fazani, pe categorii constituite după specie, vârstă, destinaţie, producţie şi modul de exploatare. Anumite societăţi asigură şi familiile de albine din stupi. Răspunderea asiguratorului incepe:
– pentru riscuri generale – a doua zi de la plata primei;
– pentru accidente – la 5 zile de plata primei de asigurare şi se prelungeşte cu 5 zile după data de expirare;
– pentru boli – la 60 de zile de la plata primei de asigurare şi se prelungeşte cu 60 de zile după expirare.
Despăgubiri:
– daune parţiale – se acoperă pierderea netă în urma sacrificării şi/sau cheltuielile efectuate pentru reabilitarea veterinară sau recuperare, pe baza actelor doveditoare;
– daune totale – pierirea: moartea sau sacrificarea animalelor fără recuperări; despăgubirile se acordă în limitele sumelor asigurate.
Riscurile acoperite de asigurarea animalelor
Riscuri generale – riscuri care pot duce la accidentarea sau moartea animalelor: grindină, furtună, incendiu, trăsnet, explozie, alunecări de teren, furt, greve şi tulburări civile, izbiri de autovehicule.
Riscuri de accidente şi boli:
– loviri şi răniri, căderea animalelor sau căderea pe animale a unor corpuri, acţiunea curentului electric, insolaţie, asfixiere, înec, leziuni interne provocate de înghiţirea unor obiecte, distocie;
– atacul animalelor sălbatice sau al altor animale, muşcătura şerpilor, înţepătura insectelor veninoase;
– intoxicaţiile animalelor cu medicamente administrate în scop profilactic sau curative;
– intoxicaţia subită cu ierburi, substanţe toxice sau medicamente, meteorizarea acută din cauza furajelor;
– bolile medicale, obstreticale şi chirurgicale; accidentele produse sau favorizate de boli;
– accidentele sau bolile cauzate animalelor cu intenţie sau din culpă de terţe persoane identificate.
Vă doresc să vă sporiţi numărul şi calitatea animalelor pe care le creşteţi, pentru a avea produse mai bune şi mai ieftine şi pentru a câştiga mai muţi bani.
Paul COJOCARU
Broker de asigurare
www.conectasigexpert.ro
Lasă un răspuns