Traieste printre noi un pictor, un artist, o personalitate cu un stil inconfundabil despre care putini stiu cite ceva, iar cei mai multi nu stiu nimic. Multimea e mai curind fascinata de nulitati artificial umflate cu pompa mediatica, precum Monica Columbeanu si Iurinelul ei. Despre pictorul Mihai Chiuaru stiu, mai curind, strainii, pentru ca lucrarile lui au strabatut lumea din Romania pina in Franta, Elvetia, Olanda, Belgia, Cehia etc. si pina in Japonia, unde a fost solicitat sa picteze fresca unui templu, data fiind marea sa viziune privind sacralitatea in arta. In Romania, doar Manastirea Horaita si citeva biserici sint pictate integral de acest tulburator artist, in culori de o luminozitate si o vibratie emotionala rar intilnite in iconografia autohtona. Pe simezele din expozitii vom descoperi, insa, un artist care stie sa aduca intr-o unificatoare viziune sacrul si profanul. Verva, spontaneitatea lucrului sau se conjuga cu un limbaj gestual plin de forta, iar coloritul genereaza impresia de stralucire si fast cromatic. Astfel, Mihai Chiuaru se situeaza printre artistii lumii care au dat trup material ideilor si trairilor omenesti, asezindu-le in planul vast al sentimentelor si deschizind, astfel, o perspectiva cuprinzatoare asupra modelelor umane, ce nu se mai proiecteaza pe un fundal asemanator decorului de teatru, ci sint invaluite de aerul dens al vietii. Arta lui nu e pur si simplu a sentimentelor, ci a omului ca fiinta afectiva. A omului cu gindire si trairi cit roata cerului si adincul pamintului. Cine are timp si doreste sa cunoasca mai aplicat pictura lui Mihai Chiuaru, poate merge la Galeria Centrului Cultural „George Apostu”. Va fi sedus de organizarea expozitiei pe trei secvente, pe trei dimensiuni imaginative de larga deschidere ideatica: „Agape”, „Capricii” si „Casete – sertar”. Pictura pe suprafete mari, tip fresca, se imbina cu cea de dimensiuni obisnuite, cu miniaturi si crochiuri dispuse in casete, sugerind etape de lucru si fulguratii de gind. Ansamblul impune, in final, armonia, intr-un spectacol scenografic realmente fascinant. Privitorului i se impune cu prestanta unicitatea stilistica a gindirii artistului, inspirata de zestrea arhetipala a spatiului de civilizatie in care traim.
Data fiind pregnanta poeticii picturale, practicate de Mihai Chiuaru, nu e de mirare ca artistul a primit numeroase premii nationale si internationale pentru sintezele sale compozitionale, admirabil orchestrate intr-o simbolistica de mare rafinament. Premii despre care presa si televiziunile noastre n-au suflat nici un cuvint. Avem spectacolul grobian al politicului. Mai avem oare nevoie de arta? Artistii continua sa traiasca modest, neluati in seama, adeseori uitati de o lume ahtiata dupa cistiguri, lume indiferenta fata de valorile autentice si de creatorii lor.
Vasile PRUTEANU
hortensia a zis
”multimea e mai curand fascinata de nulitati”… dar cine promoveaza aceste nulitati? nu voi, mass-media? daca astfel de articole vor aparea mai des in ziare, daca la tv vom vedea mai des persoane de ”calitate” , atunci monica columbeanu va fi uitata de multime…