• RAFO Onești și-a bazat anul trecut creșterea producției, mărirea productivității și pe creșterea numărului de salariați
Tendința de creștere a valorii producției industriale începînd cu martie 2001 a continuat pe aceeași direcție pe tot parcursul anului 2002. Astfel, valoarea producției industriale estimată de statisticieni pentru județul Bacău în anul 2002 a fost de peste 35.862 de miliarde de lei, în creștere cu 22,8 procente față de anul 2001. De asemenea, raportat la anul 2000, creșterea este estimată la 38,4 la sută. „Chiar dacă pe total județ ne-am înregistrat cu o creștere considerabilă față de 2001, nu toate activitățile productive au avut o dinamică omogenă”, apreciază Eugenia Harja, directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău. Doar trei dintre cele 18 activități industriale regăsite în județ au cunoscut creșteri, în timp ce restul de 15 au încheiat anul cu scăderi relative. Ca urmare, prelucrarea țițeiului și cocsificarea cărbunelui a crescut de 2,4 ori, după ce, în 2001, s-a dublat față de 2000. Conform Eugeniei Harja, „dinamica mare a valorii producției rezultate în aceată activitate este urmare a evoluției bune de anul trecut a SC RAFO Onești, firmă care a avut o producție mai mare de 3,3 ori decît în 2001”. În paralel cu această societate, a funcționat și Rafinăria Dărmănești, a cărei producție a fost mai mare cu 8,4 procente față de anul anterior. O creștere de peste 22 la sută a avut și prelucrarea lemnului (exclusiv mobilier), lucru remarcabil, mai ales că în 2001, în acest domeniu se înregistrase o scădere considerabilă. Astfel, în ciuda evoluției pozitive, producția din 2002 abia se apropie de 95 la sută din cea a anului 2000. Directorul Harja spune că au influențat negativ asupra creșterii Efil Comănești (-60,6%) și Comprel Comănești (-23,7%), în timp ce la Diana Forest Bacău s-a înregistrat o reștere cu 41,6 la sută. Activitatea din domeniul „alimentar și de băuturi” a crescut cu 5,1 procente, aceasta fiind ultima ramură care a evoluat pozitiv. „Doar două societăți au înregistrat o dinamică pozitivă, și anume Agricola Internațional (^18%) și Prolabac (^16,3%). Toate celelalte firme semnificative au înregistrat scăderi: Vinalcool Bacău (-87,5%), Bere Lichior Mărgineni (-24,5%), Panimon Onești (-24,3%) și Pambac Bacău (-5,6%).
Sectoarele în care s-au înregistrat cele mai mari scăderi sînt în producția, transportul și distribuția de energie electrică și termică, gaze și apă (-33,5%), domeniu reprezentat în special de Electrocentrale Borzești, extracția și prepararea cărbunelui (-25,1%), prin SC Mina Comănești.
În structură, cea mai mare pondere a producției industriale în județul Bacău o au, în ordine, prelucrarea țițeiului și cocsificarea cărbunelui, extracția țițeiului și a gazelor naturale, chimie, alimentație și băuturi. Eugenia Harja precizează că ponderea cea mai importantă în producția județului au avut-o, în ordine descrescătoare, RAFO, Rafinăria Dărmănești, Agricola Internațional, Carom, Petrom, Chimcomplex Borzești, Aerostar, Letea, Sofert, Pambac și CET Bacău. Pe localități, cea mai mare contribuție la formarea producției industrile a Bacăului a revenit municipiilor Onești (48,5%) și Bacău (25,9%), urmate, în ordine, de Dărmănești, Moinești, Buhuși și Slănic Moldova. „Mediul rural are o pondere de numai 9,8 la sută în producția industrială a județului”, spune Eugenia Harja. Ea apreciază că fluctuația producției de la RAFO Onești a influențat în proporție „covîrșitoare” atît dinamica valorii producției industriale a județului, cît și modificarea de la an la an a ponderii Oneștiului pe total județ la acest indicator. Astfel, dacă municipiul Onești realiza în 1996 aproximativ 47,2 la sută din producția industrială a județului, aceasta a scăzut an de an și a atins un minim de 21,9 procente în 2000, ca apoi să crească la 30,5 procente în 2001 și apoi să revină la 48,5 la sută anul trecut. O tendință inversă a manifestat Bacăul, care, de la 30,1 la sută în 1996, a atins maximumul în 2000, cu o pondere de 47,9 la sută. În 2001, a descrescut la 34 la sută, iar în anul 2002, la 25,9 procente. „Dinamica anului 2002 față de 2001 indică evoluții pozitive ale producției doar la Onești (^94,7%) și în Dărmănești (^8,2%)”, apreciază Harja. Celelalte localități au încheiat anul 2002 cu scăderi: Tîrgu Ocna (-5,5%), Buhuși (-6,5%), Bacău 9-9,85), Slănic Moldova (-10,1%), Moinești (-12,6%) și Comănești (-24,8%).
Dărmăneștiul are cea mai mare productivitate a muncii
Productivitatea munii a fost etimată pentru anul trecut la 899,7 milioane de lei/salariat, cu 39,2 la sută mai mare decît cea înregistrată în 2001. „Cu un efectiv mic de salariați, orașul Dărmănești are cea mai mare productivitate pe salariat și înregistrează lunar valori de cîteva ori mai mari decît media pe județ”, declară Eugenia Harja. Tot peste medie se situează în ordine Slănic Moldova și Onești, celelalte localități urbane realizînd o producție pe salariat inferioară mediei pe județ. Cea mai mică productivitate pe salariat se realizează la Buhuși, urmat de Comănești, Tîrgu Ocna, Bacău și Moinești. „Pe totalul județului, creșterea valorii producției industriale s-a datorat în exclusivitate creșterii productivității muncii, care a depășit scăderea producției cauzată de reducerea numărului de salariați din industrie”, apreciază directorul DJS. Creșteri de producție bazate pe creșterea productivității muncii, dar și pe creșterea numărului de slariați s-au înregistrat la RAFO Onești, cu o productivitate de peste trei ori mai mare ca în 2001 și valoare a producției de 3,3 ori mai mare cu majorare de personal, dar și Agricola Internațional, Diana Forest și Petromec. Creșteri ale producției bazate eclusiv pe evoluția pozitivă a productivității muncii au cunoscut Carom Onești, CET Bacău și Prolabac. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns