Criza gunoiului. Stare de Alertă la Moinești declarată fără un Ordin de Prefect

Primăria Moinești s-a apucat să strângă gunoiul care s-a adunat în grămezi pe platformele din oraș. Măsura a fost posibilă după ce mai multe instituții de Sănătate și Mediu, numite „suport tehnic”, au fost, joi, în municipiu, unde au constatat că se impune strângerea gunoiului.

Cum Romprest, operatorul ce deține exclusivitatea, nu mai strânge deșeurile în circa 20 de localități, iar Moineștiul refuză să achite datoriile pe care le-a contestat în instanță, soluția la care s-a apelat a fost declararea Stării de Alertă.

„După acest control, specialiștii din instituțiile de suport tehnic au întocmit un raport pe care l-au înaintat, vineri, prefectului. Tot vineri, Instituția Prefectului a informat Comitetul Local pentru Situații de Urgență Moinești că aprobă declanșarea Stării de Alertă. Ca urmare, am trecut la descongesionarea platformelor de gunoi. Deșeurile le transportăm la stația de sortare, care ne aparține, urmând ca în 30 de zile să găsim o soluție”, a declarat, pentru Ziarul de Bacău, Valentin Vieru, primarul din Moinești.

Potrivit edilului, Prefectura nu a emis un Ordin de prefect, ci doar un document prin care își exprimă acordul.

Cum își exprimă Prefectul acordul

Ziarul de Bacău a consultat unele surse juridice care au explicat că, în conformitate cu legislația în vigoare (HGR/460/2006 privind aplicarea Legii 360/2004 privind prefectul și instituția prefectului), „pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce îi revin, prefectul emite ordine”, iar „Ordinele emise de prefect în calitate de președinte al Comitetului pentru Situații de Urgență produc efecte juridice de la data aducerii la cunoștință și sunt executorii”.

Prin urmare, acordul prefectului pentru declararea stării de alertă a Comitetului Local Pentru Situații de Urgență Moinești este reprezentat doar printr-un Ordin de Prefect. Acest document nu a fost emis, iar prefectul Maricica Coșa nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere.

De asemenea, potrivit Legii 15/2005, starea de alertă nu are legătură directă cu litigiile economice și neplata facturilor:

d) starea potențial generatoare de situații de urgență – complex de factori de risc care, prin evoluția lor necontrolată și iminența amenințării, ar putea aduce atingere vieții și sănătății populației, valorilor materiale și culturale importante și factorilor de mediu;

i) factor de risc – fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente care pot determina producerea unor tipuri de risc

j) tipuri de risc – incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici;

ADIS: „Criză creată artificial”

Bogdan Seto, director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare (ADIS), a prezentat, pentru Ziarul de Bacău, punctul de vedere al organismului ce reprezintă cele 65 de localități în care Romprest face salubrizare:

„Situația datoriilor celor 65 de localități membre ADIS față de Romprest este de 7,2 milioane de lei, reprezentând facturi aferente lunilor mai-septembrie 2017 neachitate pentru cantitățile de deșeuri efectiv colectate. Restanțele celor 65 de localități reprezentând taxă de salubritate raportată la numărul de locuitori declarați însumează 5.2 milioane de lei. În aceste condiții, deficitul celor 65 de localități este de 2 milioane de lei. Mai pe scurt, UAT-urile nu-și permit, la numărul de locuitori declarați, să achite serviciul efectiv prestat. Din totalul de 5,2 milioane, Moineștiul reprezintă peste 2 milioane de lei. În loc să ne concentrăm pe restabilirea echilibrului financiar al contractului, ne confruntăm cu o criză artificială a deșeurilor generată de refuzul permanent de recunoaștere a obligațiilor de plată asumate prin proiectul de Management al deșeurilor și ulterior prin contractul de delegare.

Din 33 de UAT-uri unde a fost suspendată activitatea, în 12 a fost sau va fi reluată prestația, deoarece datoriile au fost achitate. Am avertizat în nenumărate rânduri, mai ales în septembrie Instituția Prefectului, solicitând sprijin instituțional, având în vedere situația cu care se confruntă asociația, mai ales din cauza scăderii nejustificate a numărului populației declarate de unii primari. Cazul municipiului Moinești este unul elocvent, din peste 21.000 de locuitori, primarul declară ca plătitori doar 11.000 și solicită plata la cantitate. Plata la cantitatea totală însă o face ADIS, și de către fiecare UAT membru pentru cantitatea proprie.

Cu tot respectul față de Instituția Prefectului, mă așteptam ca doamna Maricica Luminița Coșa, care a fost informată de ADIS Bacău despre situația financiară a contractului și a participat la ultima întâlnire cu Romprest și ADIS, să înțeleagă mai bine mecanismul de funcționare al asociației și al contractului de delegare. Am aflat din presă despre instituirea stării de alertă, nu am cunoștință despre mecanismul legal al instituirii acesteia, regret din perspectiva bunilor platnici această situație. mi-aș fi dorit din tot sufletul să nu se ajungă în această criză artificială. Mă întreb cum pot exista resurse financiare pentru plata mecanismelor specifice Stării de alertă și plății unui alt operator, dar nu există voință pentru plata deșeurilor ridicate efectiv până acum. Aș vrea să atrag atenția asupra unui precedent extrem de periculos pentru contractul de delegare și pentru proiectul în valoare de 44 de milioane de euro. Singura criză reală, din punctul de vedere al ADIS ar fi rezilierea contractului, de către Romprest, iar singura criză – și mai mare! – ar fi corecția financiară pe care o riscă Consiliul Județean Bacău și toate UAT-urile din județ, având în vedere nefuncționarea sistemului integrat de management al deșeurilor”.

Vom reveni.