Firmele își pot deduce integral ratele de leasing financiar
Pe lîngă vînzările în rate, leasingul este una dintre cele mai importante pîrghii pentru stimularea vînzărilor. Pe o piață în care concurența este foarte puternică, orice facilitate și avantaj oferite de vînzător pot aduce un client în plus. Această situația poate fi exemplificată prin ceea ce se întîmplă în domeniul auto. Comercianții aruncă toate „argumentele” pentru cucerirea clienților. Particularitatea pieței auto românești este venitul foarte mic al românului. Acest factor este dublat de o caracteristică psihologică: dorința de a epata și de a-și crea, cu orice preț, imaginea unui om de afaceri de succes. Practic, românilor le plac mașinile bune, nu au suficienți bani pentru a le cumpăra, dar sînt dispuși să se împrumute ca să-și achiziționeze un autoturism. Din aceste considerente, în România, sistemele de finanțare oferite reprezintă unul din criteriile principale avute în vedere la cumpărarea unei mașini. În unele cazuri, acest criteriu depășește raportul calitate-preț. Achizițiile în leasing nu privesc însă numai autoturismele, ci și utilaje de producție pentru agenții economici.
Leasing sau rate?
Trebuie spus din start că finanțarea în leasing este mai scumpă decît un credit pentru achiziționarea, de exemplu, a unei mașini. În cazul leasingului, finanțarea oferită este este cu 5-6 procente mai mare decît creditul atras. Persoanele fizice nu beneficiază de avantajele pe care le obțin firmele prin deducerea sumelor plătite lunar. Își pot lua însă mașini plătind taxele vamale la valoarea reziduală. Pentru persoanele fizice autorizate, avantajele sînt aceleași cu ale companiilor, în sensul că ratele sunt deductibile integral. De exemplu, pentru un bun în valoare de 10.000 de euro achiziționat în 36 de rate, se plătește un avans de 30 la sută, o rată lunară de circa 590 de euro. Ultima rată este de aproximativ 2.000 de euro.
Leasing operațional sau financiar
Există două feluri de leasing: operațional și financiar. Leasingul operațional este oarecum similar unei închirieri. Nu poate exista opțiunea ca autovehiculul să fie achiziționat la încheierea contractului. În cazul leasingului financiar, la încheierea contractului clientul poate să opteze pentru trei variante: fie mașina este cumpărată de către client, plătind pentru ea valoarea reziduală, fie contractul se prelungește, fie se renunță la contract. Modul de înregistrare în contabilitate a ratelor lunare reprezintă diferența cea mai importantă dintre cele două sisteme. Pentru o firmă care ia în leasing operațional o mașină, întreaga sumă pe care o plătește lunar este deductibilă și considerată ca fiind o cheltuială. Suma plătită lunar este alcătuită în principal, din rata care trebuie achitată pentru ca, la încheierea contractului, să rămînă de plată valoarea reziduală stabilită la început. Acestei rate i se adaugă o dobîndă, un beneficiu al firmei de leasing și, de cele mai multe ori, asigurarea full-casco a mașinii. În cazul leasingului financiar, suma plătită lunar are aceeași structură ca la cel operațional, dar nu mai este deductibilă în totalitate. Se deduc numai dobînda, asigurarea și beneficiul firmei de leasing. Existînd opțiunea ca la finalul contractului mașina să fie cumpărată, clientul nu își deduce și rata stabilită pentru achiziționarea mașinii. Se calculează în schimb și se introduce în contabilitatea clientului amortizarea autovehiculului. Diferența dintre rata lunară și valoarea amortizării lunare este recuperată după încheierea contractului, pînă la finalizarea perioadei legale de amortizare. Mai nou, Legea 414/2002 privind impozitul pe profit face posibilă amortizarea accelerată, fără acordul Fiscului. Astfel, se poate deduce întreaga sumă plătită lunar. În concluzie, în cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operațional locatorul/finanțatorul are această calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul lesingului financiar, și de către locator, în cazul leasingului operațional, cheltuielile fiind deductibile. În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobînda, iar în cazul leasingului operațional utilizatorul deduce chiria. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns