Gabriel Berca i-a promis denunțătorului în cauză, în cadrul unor întâlniri publice pe care le-a recunoscut, dar și prin intermediul fostului deputat Mihai Banu, că își va folosi influența pe lângă factorii de decizie din Guvern pentru alocarea unor fonduri către firma acestuia, se arată în motivarea Curții de Apel Bacău privind decizia de arestare preventivă a fostului ministru de Interne, citată de Agerpres.
”Coroborând probele de la dosar, judecătorul de drepturi și libertăți constată că în cauză sunt probe suficiente din care să rezulte suspiciunea rezonabilă a săvârșirii de către inculpatul Berca Gabriel a infracțiunii de trafic de influență constând în aceea că i-a promis martorului denunțător, atât direct, în cadrul întâlnirilor publice pe care le-a recunoscut, cât și prin intermediul lui Banu Mihai, că își va folosi influența pe lângă factorii de decizie din cadrul Guvernului României pentru alocarea sumelor necesare plății contravalorii lucrărilor executate la Școala Ardeoani de firma denunțătorului”, se arată în documentul citat.
Potrivit sursei menționate, din declarațiile martorilor din dosar reiese că denunțătorul a solicitat în mod constant alocarea sumelor de bani necesare plății lucrărilor executate la Școala Ardeoani, cererea fiind discutată inclusiv în ședințele de partid, Berca fiind de acord cu ea și asigurând că el și Mihai Banu se vor implica în obținerea fondurilor de la nivel guvernamental.
”Această solicitare a fost discutată inclusiv în ședințele de partid, iar Berca Gabriel a fost de acord cu solicitarea, în sensul că atât el, personal, cât și Banu Mihai se vor implica în obținerea acestor fonduri la nivel guvernamental. Având în vedere funcțiile deținute de Berca Gabriel (senator în Parlamentul României, președinte al organizației județene Bacău a PDL, vicepreședinte la nivel național al PDL), martorul a precizat că acesta era singurul în măsură să rezolve solicitarea lui Rusu Viorel, în timp ce Banu Mihai ar fi putut influența o astfel de decizie la nivel guvernamental doar cu știința și acordul lui Berca Gabriel”, se arată în declarația unui martor prezentă la dosar.
De asemenea, Gabriel Berca a participat la deschiderea anului școlar din 2010, ocazie cu care a fost inaugurată Școala Ardeoani, în acest context el afirmând că se va ocupa personal pentru alocarea fondurilor pentru achitarea lucrărilor executate, se mai arată în documentul citat.
”Deși nu cunoaște exact cuantumul sumelor de bani primite de Banu Mihai de la Rusu Viorel cu știința lui Berca Gabriel, martorul a declarat că este cert că au fost primite astfel de sume de bani de către cei doi pentru finanțarea ‘la negru’ a partidului, iar între banii dați de Rusu Viorel și solicitarea acestuia de a fi alocate fonduri pentru lucrările de la Școala Ardeoani există o legătură directă, întrucât, în toată această perioadă, singura solicitare a lui Rusu Viorel a fost ca partidul, prin Berca Gabriel și Banu Mihai, să-și exercite influența la nivelul Guvernului României”, se precizează în motivarea instanței.
Judecătorii Curții de Apel Bacău apreciază că, din probatoriul administrat în cauză, reiese, ”dincolo de orice dubiu”, că Berca i-a promis martorului denunțător, atât direct, cât și prin intermediul lui Mihai Banu, că își va folosi influența pe lângă factorii de decizie din cadrul Guvernului pentru alocarea sumelor necesare plății contravalorii lucrărilor executate la Școala Ardeoani de firma denunțătorului.
Arestarea fostului senator Gabriel Berca este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, întrucât faptele de corupţie comise de politiceni au o puternică rezonanţă socială şi erodează democraţia, arată judecătorul de la Curtea de Apel Bacău în motivarea deciziei.
Curtea de Apel Bacău a decis, în 24 iulie, arestarea preventivă a lui Gabriel Berca, fost senator, consilier prezidenţial şi ministru al Internelor, acuzat de trafic de influenţă după ce ar fi primit 185.000 euro de la un om de afaceri, pentru a interveni la membri ai Guvernului să atribuie bani unei primării.
Judecătoarea Monica Vadana, care a dispus arestarea preventivă, arată în motivarea deciziei că faptele comise de politicieni au o puternică rezonanţă socială şi că înşelarea încrederii acordate duce la „erodarea democraţiei”.
Potrivit magistratului, „apărarea ordinii publice este pertinent şi suficient realizată dacă se bazează pe fapte capabile să demonstreze că punerea în libertate a inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică”.
„În aprecierea persistenţei pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului trebuie pornit de la regulile de principiu stabilite sub acest aspect prin jurisprudenţa CEDO, care în câteva cauze (cauza Lettelier, Hotărârea din 26 iunie 2006) a statuat că în măsura în care dreptul naţional o recunoaşte – prin gravitatea deosebită şi prin reacţia particulară a opiniei publice, anumite infracţiuni pot suscita o «tulburare a societăţii» de natură să justifice o detenţie preventivă”, a notat judecătoarea.
Magistratul a mai arătat că amploarea pe care au luat-o infracţiunile de corupţie în societatea românească, dar mai ales cele la nivel înalt, cum este cea pentru care este cercetat Gabriel Berca – suspectat că s-a folosit de calitatea de parlamentar pe care o avea la data faptei pentru dobândirea de sume de bani pentru a facilita interesul unei firme private -, „justifică faţă de societate un interes sporit, dar şi o tulburare în sânul acesteia”.
Potrivit judecătoarei, faptul că un senator săvârşeşte fapte de corupţie are o puternică rezonanţă socială, în contextul în care onestitatea persoanelor care exercita funcţii de demnitate publică este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de autoritate publică de la nivel central sau teritorial.
„Învestirea de către cetăţeni a parlamentarilor cu puterea de a legifera şi de a contrabalansa celelalte puteri ale statului presupune, din partea acestora din urmă, un comportament dincolo de orice suspiciune de corupţie”, mai arată judecătoarea.
Magistratul noteză în motivare că „înşelarea încrederii acordate conduce la erodarea democraţiei însăşi şi este necesar ca aceiaşi cetăţeni, prin intermediul organelor judiciare, să beneficieze de instrumente ferme care să dovedească voinţa şi determinarea statului de a se proteja de faptele de corupţie ale reprezentanţilor săi cei mai înalţi”.
Judecătoarea arată că „probatoriul de la dosar relevă împrejurarea cum, sub pretextul finanţării partidelor politice, anumiţi politicieni îşi însuşesc sume de bani în schimbul intervenţiei în interesul unor agenţi economici privaţi care utilizează fonduri publice, folosindu-se de influenţa dată de funcţiile pe care le ocupă, impresionant fiind sumele astfel vehiculate – sute de mii de euro”.
Magistratul a apreciat că „aspectele învederate de către inculpat în apărare referitor la persoana sa – conduita anterioară ireproşabilă, lipsa antecedentelor penale, funcţiile publice avute anterior – sunt aspecte care nu pot prevala, cel puţin în această etapă a procedurilor, gravităţii presupusei fapte raportat la importanta funcţie publică deţinută şi nu pot conduce la altă concluzie decât aceea că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.
Lasă un răspuns