• la Colegiul „Gheorghe Vrănceanu” sălile de clasă sînt în același stadiu în care au fost lăsate de elevi la sfîrșitul anului școlar • la Liceul de Artă, părinții cotizează din greu ca odraslele să învețe în condiții normale
Pentru că vacanța de vară este perioada în care în unitățile de învățămînt se face curățenia pentru următorul an școlar, „Ziarul de Bacău” și-a propus să verifice din timp cît de gospodari sînt edilii și directorii de școli. Am vrut să aflăm dacă aceștia s-au apucat deja de treabă, dacă au bani de reparații capitale sau, pur și simplu, dau un var de fațadă. Articolul de astăzi este unul dintr-un lung șir pe care „Ziarul de Bacău” vi-l va prezenta pînă în septembrie, cînd va suna clopoțelul. Vom urmări nu doar școlile din orașele județului, ci și pe cele de la țară. În acest fel, veți vedea și dumneavoastră, odată cu noi, cît de gospodari sînt cei pe care i-am ales, dar cît de interesați de condițiile în care vor învăța elevii sînt directorii de grădinițe, școli și licee.
Pînă la începerea anului școlar au mai rămas aproximativ 40 de zile, iar în unele dintre școlile băcăuane igienizările nici nu au început. La Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău, clasele în care elevii se vor aduna peste circa o lună de zile, cînd va suna din nou clopoțelul, erau la fel cum au fost lăsate de elevi în utlima zi de școală. În corpul mare de clădire, băncile, scaunele și mobilierul din clase erau la locul lor, neatinse, la fel ca și perdelele de la geamuri sau fețele de mese de pe catedre. Un miros greu, de neaerisit, răzbătea pe holuri, la fel ca și în sălile de clasă. Nici o găleată de var, vreo bidinea sau un lighean pentru spălat geamurile pe holurile sau prin sălile de clasă. Doar la parterul clădirii mari, o mașină de spălat Albalux, veche de cînd lumea, învîrtea din greu niște perdele și făcea un zgomot atît de puternic, încît geamurile care erau mai șubrede riscau să se dărîme. „Doar eu am început să strîng lucrurile din corpul celălalt de clădire și să spăl perdelele. Celalalte colege de serviciu sînt plecate în concediu și se vor apuca de treabă cînd se întorc”, ne-a spus o femeie de serviciu. Aceasta era atît de zeloasă în a-și face treaba, probabil pentru că abia fusese angajată la liceu. Celalalte, însă, erau prea puțin interesate de condițiile în care vor învăța elevii cînd vor reveni în școală. La fel ca și conducerea Colegiului, care ieri dimineață, în jurul orei 10,20, era de negăsit. De la secretara școlii am aflat că în activitate este directorul adjunct, Dan Ciobanu, dar „că este plecat din școală, cu treburi prin oraș”. În condițiile în care pînă la începerea anului școlar mai sînt circa cinci săptămîni, șansele ca toate sălile de clasă, laboratoarele și cabinetele să fie văruite și igienizate, așa cum spun normele sanitare, sînt foarte mici. Rămîne însă de văzut.
Liceul de Artă din Bacău a fost cea de-a doua instituție de învățămînt pe care am vizitat-o ieri dimineață. „La noi, în unele clase igienizarea a început imediat ce s-a terminat cu bac-ul. Văruim în fiecare an, pentru că, fiind în buricul tîrgului, sîntem frecvent vizitați de cei de la Sanepid și ne dau amenzi dacă nu este curat”, spune o doamnă amabilă pe care am găsit-o la Secretariat. Ca să mă convingă că igienizarea se va termina pînă la începerea noului an școlar, o dirigintă care se alfa în încăpăre intră repede în discuție. „Clasele sînt programate pentru văruit, așa că totul se va termina pînă la sfîrșitul vacanței. Spre exemplu, clasa la care sînt eu diriginte intră la igienizat vineri”, ne-a explicat profesoara. Cît despre banii din care se fac reparațiile, cele două doamne nu știau sumele cu exactitate, dar cunoșteau amănuntul esențial. „Cele mai multe lucrări se fac cu părinții. Unul dă Palux, altul dă 30 de kilograme de var lavabil, altul mai ajută cu niște vopsea, sau bani pentru schimbat o ușă sau altceva. Se mai completează și cu bani din fondul școlii”, a continuat profesoara. Nici la Liceul de Artă nu era ieri nimieni din conducere pentru a supraveghea lucrările de igienizare, pentru că „tocmai astăzi domnul director a avut o problemă personală și este plecat”, după cum ne-a spus același cadru didactic. Ca să verific informațiile, după ce ies din secretariat, fac cîțiva pași la parterul clăridii. În hol erau așezate claie peste grămadă bănci și scaune, iar ca să fie protejate de stropii de var fuseseră acoperite cu niște covoare. După o ușă zăceau încă aruncate urnele de la votare, iar sălile de clasă fuseseră deja date cu un var. Muncitorii erau, însă, de negăsit. (Costinela BREAHNĂ)
Lasă un răspuns