• la instruirea organizată ieri la Consiliul Județean au venit doar cîțiva dintre cei 79 de aleși din fruntea comunelor
Deși se plîng în permanență că sînt săraci și bugetul este insuficient, primarii comunelor băcăuane ignoră și acele finanțări nerambursabile la care au acces. Sala de ședințe a Consiliului Județean a fost ieri aproape goală. Doar cîțiva dintre conducătorii celor 79 de comune – sau reprezentanți ai lor – au fost prezenți, deși s-a discutat o schemă de finanțare nerambursabilă care-i privea în cel mai înalt grad.
Tema informării de ieri a fost accesarea unei linii de finanțare nerambursabilă, care vizează dezvoltarea unor centre de asistență socială în anumite zone unde alte programe nu au ajuns. Programele PHARE pe această componentă au fost îndreptate în principal în zonele de restructurare industrială. În cazul județului Bacău, finanțările europene au vizat orașele și stațiunea Slănic Moldova. Pentru a compensa oarecum direcția dedicată a acestor susțineri financiare, Guvernul României a emis o hotărîre prin care se disponibilizează o sumă consistentă de la bugetul de stat îndreptată spre investițiile sociale. Bugetul total este de circa 425 de miliarde de lei.
În cadrul prezentului program, vor fi finanțate investițiile pentru înființarea, reabilitarea și/sau dotarea următoarelor unități pentru asigurarea serviciilor sociale: centre educative pentru copii săraci (de exemplu, copii care au abandonat școala sau care fac parte din familii aflate în situații de criză), unități de promovare a sănătății – planificare familială, educație sanitară -, centre sociale pentru copii și adulți, centre de găzduire pe perioadă temporară, cantine sociale sau centre de tip azil de noapte. Mai sînt vizate și posibilele centre de integrare socială pentru tinerii aflați în situații de risc (potențiali și/sau actuali delincvenți, cu comportament deviant și/sau antisocial), centre de ocrotire pentru persoane cu handicap, centre temporare pentru tinerii de 18 ani care nu mai sînt instituționalizați datorită depășirii limitei de vîrstă, centre săptămînale pentru copii săraci din comunitățile în care accesul la școli este dificil. Se mai au în vedere și centre de ocrotire pentru persoane dependente de alcool și droguri, centre de ocrotire pentru femei și copii victime ale violenței la domiciliu sau cămine de bătrîni.
Consiliile locale trebuie să dea partea lor în numerar
Ajutorul financiar nerambursabil este de 90% din valoarea proiectului, iar solicitantul – în speță consiliile locale – trebuie să vină cu o contribuție proprie de 10%, numai în numerar. Suma nerambusabilă poate fi cuprinsă între 300 de milioane de lei și trei miliarde de lei. Scopul proiectelor trebuie să fie construirea de imobile destinate unor activități sociale, cu condiția să se afle pe terenuri în proprietatea solicitanților, precum și extinderea unor imobile deja existente. Se mai permite reabilitarea, renovarea sau modernizarea clădirilor, ca și dotarea cu bunuri și echipamente specifice: mobilier, aparatură medicală, instalații sanitare, obiecte de uz casnic și electrocasnic, instalații termice, electrice, de climatizare, de filtrare și epurare a apei etc.
„Trebuie reținut că acest subprogram permite ridicarea unor construcții noi – a subliniat reprezentantul ADRNE, Sebastian Cuptor -, față de componentele PHARE, care permit numai reabilitarea unor clădiri existente”. Întocmirea proiectelor nu necesită chiar muntele de hîrtii presupuse de proiectele SAPARD. Este adevărat că acest program este lansat oarecum tîrziu, pentru că termenul limită de depunere a proiectelor este de 30 mai a.c., dar reprezentantul agenției a explicat că „întîrzierea se datorează ministerului, nu nouă”. Documentația trebuie depusă la Ministerul Dezvoltării și Prognozei, la București și nu la ADRNE, la Piatra Neamț, cum este la programele PHARE.
Aleșii locali au alte priorități
Claudia Butuc, reprezentantul agenției de dezvoltare în Bacău, i-a atenționat pe cei prezenți că „este posibil ca în perioada următoare Direcția pentru Protecția Copilului se dezinstituționalizeze copiii din centrele de plasament, cu indicația de reinserție socială în localitățile de unde provin și abia atunci o să se resimtă lipsa unor instituții specifice”.
Chiar dacă astfel de susțineri financiare sînt mai mult decît necesare, absenteismul aleșilor locali indică „interesul” acestora pentru obținerea acestor fonduri. Este adevărat că și unii dintre cei prezenți au spus că documentația nu este chiar ușor de întocmit, ceea ce a făcut-o pe șefa Departamentului de Integrare europeană, Angelica Stoica să remarce că „de cîte ori ați venit la noi să cereți lămuriri, vi le-am dat. Nu puteți spune că nu am avut disponibilitate în a vă oferi informații, dar prima condiție să le obțineți este să le cereți”. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns