Înainte de a fi materia primă pentru producerea vinurilor,
strugurii sînt considerați de specialiști adevărate „laboratoare”
vegetale, cu virtuți de-a dreptul uluitoare. Un kilogram de struguri
oferă organismului în jur de 700 de calorii. Apoi, avem de a face un
excelent medicament natural, ieftin și la îndemînă, în care se
regăsesc, deopotrivă, vitaminele A,C, B1, B2, PP, și săruri de
potasiu, de fosfor, fier, sociu, siliciu, calciu, magneziu sau mangan.
Alături de acestea, acizii organici conferă strugurilor o valoare
aparte în alimentație, un efect reconfortant, mineralizant, energetic,
dietetic și terapeutic deosebit de important pentru organismul
uman. Există maladii, precum tuberculoza incipientă sau unele
afecțiuni ale rinichilor, inimii, stomacului și intestinelor, care pot fi
ameliorate sau chiar tămădiute grație unui consum adecvat de
struguri. Sînt doar cîteva din motivele pentru care specialiștii ne
recomandă ca, dacă din diverse motive sîntem nevoiți să ne ferim
de vin, niciodată să nu ocolim strugurii, mai ales dacă am ajuns într-
o podgorie. Există și metode prin care putem păstra savoarea strugurilor și după ce trece perioada culesului. Odată strînși strugurii pentru vin, nu trebuie uitați cei mici, care roiesc în jurul
teascului. Mustul dulce este savurat cu o deosebită plăcere. Pentru
a prelungi această satisfacție vă oferim o simplă rețetă de păstrare a
mustului pe timp de iarnă, cu același gust ca atunci cînd a fost băut
direct de la teasc. Mustul care se adună prin presarea strugurilor se
strînge într-o oală și se pune la fiert. Se păzește și i se ia spuma
ori de cîte ori este necesar. Se lasă să dea într-un clocot. Se
toarnă în sticle de plastic și se dă la beci. Nu se pune zahăr sau alți
conservanți. Important este ca temperatură de păstrare să fie rece și constantă. Acesta este tot secretul mustului tăiat sau oprit din
fierbere și vă garantăm că pînă în vara anului următor puteți savura
cel mai gustos must. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns