• sediul actual al azilului de bătrîni de la Răchitoasa este revendicat de Episcopia Romanului • bătrînii din cămin vor fi mutați în fostul sector zootehnic al comunei, unde se reamenajează vechile grajduri
Bătrînii din Centrul de Îngrijire și Asistență din Răchitoasa ar putea fi strămutați din actualul sediu, dat fiind că acesta a fost revendicat de Episcopia Romanului, de care a aparținut fosta mănăstire Răchitoasa. Azilul este în subordinea Inspectoratului Teritorial de Stat pentru Persoanele cu Handicap (ISTPH) Bacău. „Noi nu am fost încă înștiințați oficial de acest lucru și nici nu am fost implicați în vreun proces. Nu s-a emis o sentință pe această temă. Oricum, sperăm să dăm în folosință două corpuri din viitorul cămin la începutul lunii septembrie”, ne-a declarat Rodica Pădureanu, șefa ISTPH Bacău. Ioan Maxim, director adjunct al căminulului de bătrîni de la Răchitoasa, ne-a spus că s-a primit la un moment dat un act prin care erau înștiințați de intențiile Episcopiei, dar că bătrînii pot sta liniștiți, pentru că nu vor fi evacuați. De la Episcopia Romanului am aflat că la Răchitoasa se intenționează să se redeschidă vechiul lăcaș monahal, care a fost cîndva una din mîndriile Moldovei. Pînă cînd bătrînii nu vor avea un alt sediu, Episcopia nu intenționează să facă nici o mișcare.
Pentru a rezolva situația, în fostul sector zootehnic au început acum trei ani lucrările pentru un nou cămin. „Fostele grajduri au fost modernizate, reamenajate pentru noii oaspeți. Pentru investiție am primit patru miliarde de la Consiliul Județean Bacău. Cu această sumă am demarat proiectul. Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap a alocat 12 miliarde de lei, dar mai sînt necesare fonduri pentru finalizarea celor trei corpuri de clădire”, a mai precizat Ioan Maxim. În acest moment, lucrarea este făcută în proporție de 60%.
Azilul din Răchitoasa se află într-o fostă mănăstire. Aceasta a fost ctitorită în 1697 de marele spătar Ilie Ianaki, și soția acestuia Theofana, fiica voievodului Mihai Racoviță, care au înzestrat-o și cu moșii. În testamentul spătarului stă scris: „cine s-ar amesteca a strica a noastră tocmeală și așezare ce am făcut, să fie triclet și proclet afurisit”, adică, ne lămurește el mai departe, „să fie blestemat de Domnul Dumnezeu și de toți sfinții. Amin”. Incapabil să administreze mănăstirea, fiul său, Gavriil, o închină în anul 1729 lavrei grecești Vatopedu de la Muntele Athos. Biserica mănăstirii Răchitoasa a fost dărîmată de cutremurul din 31 mai 1739. A fost renovată, ultima oară, la sfîrșitul secolului XIX. În 1882, ca urmare a legii secularizării averilor mănăstirești, mănăstirea din Răchitoasa a fost transformată în azil pentru neputincioși și bătrîni. Vechile hrisoave arată că, într-un timp, biserica-mănăstire din Răchitoasa era cea mai bogată din Moldova. Ultimul egumen grec, auzind de legile lui Cuza , a încărcat argintăria și alte obiecte de valoare ale mănăstirii și a încercat să le transporte peste Dunăre. A fost însă oprit de guvern, iar obiectele redate Mănăstirii. Localnicii ne-au povestit cum însuși Cuza a fost închis pentru o noapte în beciurile mănăstirii. Domnitorul a fost prins pe hotarul mănăstirii și, cum era travestit, a fost închis de călugări. Mare a fost surpriza lor cînd l-au văzut a doua zi în haine de domnitor.
După aproape 150 de ani, această mănăstire este singura din țară care nu și-a recăpătat statul pierdut. Biserica din azil este în evidența Ministerului Culturii, care a investit în renovarea ei, însă clădirile anexe aparțin Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap. În urmă cu cinci ani, Răchitoasa și-a recăpătat statul de mănăstire.
Se pare însă că situația mănăstirii din Răchitoasa se va tranșa amiabil, deoarece SSPH este dispus să dea bisericii ce i-a aparținut, iar biserica îi va lăsa pe bătrîni în fostele chilii pînă cînd noul sediu destinat lor va fi gata. (Claudiu TĂNĂSESCU, Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns