Dupa 20 de ani: Ce scria „Steagul Rosu” de ziua lui Ceausescu

Inainte de Revolutie, in judetul Bacau aparea un singur ziar – saptaminalul „Steagul Rosu”, organ al Comitetului Judetean al PCR si al Consiliului Popular Judetean. Ziarul avea opt pagini si costa un leu, si, pe linga articole, erau publicate anunturi de mica publicitate, inclusiv anunturi de decese. Acestea din urma lipseau, insa, din ziar in editiile din preajma aniversarii lui Nicolae Ceausescu si a Zilei Nationale – 23 august.

Cuvintarile si omagiile pentru „cel mai iubit tovaras” umpleau pagini de gazete

Cele mai multe pagini le ocupau cuvintarile, actiunile politice si mesajele din tara sau din strainatate pentru cel mai iubit tovaras. De ziua lui, Nicoale Ceausescu avea multe de spus catre norod. Cuvintarea incepea cu multumirile presedintelui catre Comitetul Politic Executiv, partid, Consiliul de Stat si guvern. Apoi multumea organizatiilor si tovarasilor care l-au felicitat de ziua lui. „Folosesc acest prilej pentru a adresa cele mai vii multumiri clasei muncitoare, taranimii, intelectualitatii, intregului nostru popor, pentru sentimentele de prietenie si caldura cu care sint inconjurat in aceste zile. In toate acestea vad expresia increderii intregii noastre natiuni in justetea politicii revolutionare – bazata pe conceptia materialist-dialectica si istorica, pe principiile socialismului stiintific…”, scria in cuvintarile lui Ceausescu.

Acestea se intindeau pe cite doua pagini, iar presedintele nu uita sa prezinte raportul de bilant al realizarilor, stadiul dezvoltarii socialiste a tarii, ca urmare a celor puse la punct la al N-lea congres. Pagina era incheiata cu omagiul pentru presedinte venit din partea muncitorilor, cu „insufletitoare si remarcabile fapte de munca” si cu „sarcinile lunii inaurie – realizate in avans”, de ziua tovarasului.
Urma o pagina dedicata „Marelui Erou intre marii eroi ai neamului, tovarasului Nicolae Ceausescu, sentimentele noastre de profunda dragoste si netarmurita recunostinta”. Pagina de ziar prezenta scrisoarea omagiala a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, Consiliului de Stat si Guvernului Republicii Socialiste Romania. Scrisoarea nu era altceva decit o osana adusa de cei care imparteau sarcinile trasate de tovaras si vegheau la indeplinirea lor. „Este unanim apreciata preocuparea dumneavoastra pentru intensificarea activitatii ideologice, politico-educative, de formare a omului nou, inaintat, insufletit de o fierbinte dragoste fata de partid, patrie si popor, de netarmurit devotament pentru cauza socialismului si pacii”, se sustinea in scrisoare.

Ceausescu, in presa internationala

Un capitol special era dedicat prezentarii imaginii dictatorului in presa internationala. Dupa un preambul, in care se prezenta rolul lui la mentinerea pacii mondiale si ideile acestuia despre conceptul de pace, se trecea la ce spuneau strainii despre actiunile celui mai iubit fiu al Romaniei. Asa se putea afla ca revista mexicana „Mundo Internacional” a dedicat o editie speciala prezentarii lui Ceausescu. Articole erau semnalate si in Italia, in „Settegiorni”, care scria despre „Presedintele Romaniei – promotor al principiilor de drept international”, publicatia finlandeza „Soumenmaa” publica articolul Nicolae Ceausescu – un om pentru istorie”, in Franta, „Solidarite Universalle” scria despre „un presedinte al faptelor”, iar in „Jeune Afrique” se scria despre preocuparea pentru dezvoltarea tarilor din lumea a treia.

Si economia era asezata la picioarele „geniului din Carpati”

Redactia economica a ziarului „Steagul Rosu” avea, ca toate redactiile similare din presa romaneasca, un grad mai mare de independenta fata de comandamentele politice ale vremii. Economia este economie, iar o parte dintre legile ei sint aceleasi in orice orinduire. Prin urmare, articolele publicate tratau chiar probleme economice, desi deseori erau puse sub aceeasi palarie cu tot cuprinsul ziarului. Ziua de nastere a secretarului general nu putea trece, deci, nemarcata ca eveniment nici in pagina economica. Prin urmare, pagina a primit, in editia din preajma lui 26 ianuarie, un titlu al ei, graitor prin cum suna el, necomentat: „Suprem omagiu de gind si actiune revolutionara aducem secretarului general al partidului, cu sentimentul datoriei comuniste, muncitoresti exemplar indeplinite”. Cam ciudat suna titlul acesta, dar sub el au fost adunate articolele despre realizarile unor colective de munca, in rubrica „Insufletitoare si remarcabile fapte de munca”. Era vorba despre sarcini de productie realizate in avans fata de plan la UFET Comanesti (o intreprindere care nu mai exista, maturata de valul capitalismului salbatic, dar care se ocupa de recoltarea lemnului din padurile judetului), de livrari in devans la export de la Cooperativa „Arta mestesugarilor” din Moinesti (de asemenea, desfiintata), de energie electrica suplimentara la Intreprinderea Electrocentrale Borzesti, de noi produse in fabricatie la Letea, dar si de intensificarea ritmului de lucru pe santierul Centralei Electrice si de Termoficare din Bacau si de primele apartamente predate beneficiarilor de Trustul de Antrepriza Generala de Constructii Montaj (de mult desfiintat si el). Deh, pe atunci se construia, nu gluma, si, vorba lui Nicu Ceausescu, spusa in 1990, „Voi, astazi, nu sinteti in stare sa varuiti tot ce a construit tata, dar chiar sa construti!”.
Un cursiv din pagina, articol redactional, marca, totusi, evenimentul din 26 ianuarie cum se cuvine, pe tema „mobilizatoarelor chemari la intrecere” care erau la moda atunci. Intr-un colt, dar nu in cel mai rau, adica in dreapta jos, un articol amintea de o reuniune provocata de Comisia Judeteana de Perfectionare a Organizarii si Modernizarea Proceselor de Productie si de Cabinetul Judetean de Organizare Economico-Sociala pe o tema cu un titlu kilometric, dupa tipicul vremii: „Preocuparea consiliilor oamenilor muncii din intreprinderi in directia modernizarii instalatiilor si introducerea de noi tehnologii pentru crearea de noi produse cu inalt nivel tehnic si calitativ”. Asa erau titlurile atunci, incapatoare, cuprinzatoare, explicite. Titlurile de actiuni, de materiale, nu de articole de ziar – sa se inteleaga bine, pentru ca si legile ziaristice sint la fel in orice orinduire.
Desi cuvintarea secretarului general ocupa, in acea editie a ziarului, citeva pagini, plus articolele de omagiere si telegramele de felicitare, economia avea, privilegiat, locul ei. Mai bine de o pagina trata asemenea subiecte. Astfel incit se mai putea citi, in ziar, si despre incheierea recensamintului la animalele domestice si despre aniversarea Cooperativei „Constructorul” din Bacau, care implinea 10 ani (nici n-a mai avut prea multi impliniti, dupa aceea), dar si despre posibilitatile create pentru ca oamenii muncii sa beneficieze de bilete in statiunile de odihna si tratament.
Economia – vorba clasicilor marxismului – are rolul determinat in societate, deci si locul cuvenit in oglinda realitatii care ar trebui sa fie presa. Se intimpla si in socialism, chiar daca rezultatele domeniului erau puse, toate, la picioarele aceluiasi om.

Propaganda nu lipsea nici din anunturile publicitare

Ofertele de angajare pentru „slujitorii” Republicii Socialiste Romania nu lipseau, nici ele, din paginile ziarelor. La mare cautare erau lucratorii in agricultura si cei in constructii, iar conditiile de incadrare erau cit se poate de atractive: nu doar ca ti se oferea un loc de munca, in plus, aveai asigurata o locuinta si… mincare. Mai exact, „spatii de cazare gratuite in unitatile de serviciu ale unitatii si masa contra cost”, dupa cum se specifica in anuntul dat de Trustul Antrepriza Generala de Constructii-Montaj Hunedoara, Deva, in editia din 28 ianuarie 1989 a saptaminalului Steagul Rosu.
IAS Insula Mare a Brailei era, de asemenea, in cautare de oameni ai muncii din Bacau, anuntind in paginile aceleeasi publicatii, „incadrarea prin concurs” contra „domiciliu stabil in municipiu”, de contabili sefi de complex agrozootehnic, responsabili economici la ferme vegetale sau zootehnice, sefi de ferma vegetala sau „ingineri mecanici agricoli pentru functia de sef sector mecanizare”. O alta oferta venea din partea A.S. Loto-Pronosport Sucursala Bacau. Aceasta era in cautare de responsabil agentie teritoriala, barbat, pentru, pe atunci, sectorul „Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej – Tg. Ocna”.
Anuntul „cel mai convingator”, insa, venea din partea Intreprinderii Miniera Moldova Noua, judetul Caras-Severin. Unitatea era in cautare de mineri, artificieri, frezori, lacatusi etc. Inainte de conditiile de „incadrare”, insa, intreprinderea a simtit nevoia sa faca, din timp, o serie de precizari, menite a stimula, evident, forta de munca. „Expresie elocventa a preocuparii constante a partidului nostru pentru continua ridicare a nivelului de trai al intregului popor, de la 1 decembrie 1989 se aplica majorarile de retributie in medie cu 20 la suta pentru muncitorii din brigazile de productie din cariera si uzina de preparare”, suna preambulul ofertei de angajare al intreprinderii, publicata in Steagul Rosu din 28 ianuarie 1989.

Magnetofoanele erau la mare cautare

In ianuarie 1989, vinzarile prin mica publicitate aveau aceeasi cautare. Comparativ cu oferta din 2009, in urma cu 20 de ani erau la vinzare televizoare „Tesla” sigilate, videorecorder „Amstradt”, recorder VHS „Akai”, video player „Samsung”, video recorder „JVC”, orga electronica si statie de amplificare. In 1989, vinzarile de apartamente cu trei camere erau „la preturi convenabile” sau „foarte ieftine”, iar vinzatorul putea fi contactat intotdeauna dupa ora 16.00, cind toata lumea iesea de la serviciu. Ofertele continuau cu biblioteci, lustre, plapumi sau macrameuri. Cei mai avuti vindeau astrahan negru, marimea 44, scurta din iepure alb sau negru si guler alb de vulpe polara. Materialele filatelice, costumele barbatesti sau laboratoarele foto intregeau lista obiectelor puse in vinzare de tovarasi. „Vind convenabil pat mijloc, lustre, canapea, radio Enescu, discuri si un frigider «Fram»”, suna unul dintre anunturi. La capitolul auto, Dacia si Trabantul erau cele mai des intilnite in paginile ziarului „Steagul Rosu”.

Pierdut legitimatie, o declar nula

In topul pierderilor declarate in ziar, legitimatiile de serviciu detineau ponderea cea mai mare. Salariatii in cauza lucrau la „Letea”, „IPPS”, Intreprinderea Metalurgica Bacau, IMP Bacau, IPEP, Proletarul sau ITA. Odata ce legitimatiile erau date pierdute, detinatorii le declarau nule, pentru ca nu cumva altcineva sa se foloseasca de ele.
Printre legitimatiile pierdute se mai strecura si cite o foaie matricola „ratacita” sau vreo autorizatie de la vreun atelier de tricotaje. Rar se anunta pierderea vreunui permis de conducere, iar atunci cind se intimpla, posesorul oferea aducatorului recompensa.

Cultura bacauana, in ianuarie 1989

Ce se intimpla in institutile de cultura bacauane in urma cu 20 de ani? Daca ziarele sint oglinzi ale epocilor in care apar, atunci un posibil raspuns la aceasta intrebare il gasim, de exemplu, in „Steagul Rosu” din 28 ianuarie 1989. Aici scrie ca la Teatrul „Bacovia” s-a jucat, pe 29 ianuarie, in doua reprezentatii, spectacolul „Interesul general”, de Aurel Baranga, iar la Teatrul de Animatie a fost programat, tot in doua aparitii scenice, spectacolul „Eu, tu, el si un elefantel”, de Alecu Popovici. Marti, 31 ianuarie 1989, Teatrul de Animatie a avut doua reprezentatii cu „Scoala iepurasilor”, la Buhusi. Din aceeasi editie aflam ca orchestra simfonica bacauana a organizat, pe 2 februarie, concertul simfonic „Clasicii vienezi: Haydn, Beethoven, Mozart”, sub conducerea lui Henry Selbing. Pe 28 ianuarie 1989, scrie in editia din aceeasi zi a saptaminalului „Steagul Rosu”, „«Rapsodia Româna» sustine pe scena Casei de Cultura din municipiul Gh. Gheorghiu Dej un spectacol de varietati intitulat «Ritmurile tineretii»”, iar Teatrul „Mihai Eminescu” din Botosani a jucat pe scena Casei de Cultura din Bacau, pe 30 ianuarie 1989, spectacolul „Femeia indaratnica”, de Shakespeare. In perioada 30 ianuarie – 5 februarie 1989, la cinematografele bacauane, patru pe atunci, „Central”, „Muncitorul”, „Orizont” si „Progresul”, au rulat filmele „Toamna cheyennilor” (SUA), „Noaptea generalilor” (coproductie franco – engleza), „Cum sa furi un milion” (SUA) si „Memoria regasita”, premiera a „studiourilor sovietice”.

Circulatia rutiera, rubrica pentru conducatorii auto

Din ziar nu lipsea si o rubricuta dedicata conducatorilor auto. Aici se detalia conduita preventiva. Se prezentau conditiile meteo dificile, riscul de polei, iar soferii erau sfatuiti sa circule cu prudenta si atentie. Pe portiuni de drum din judet erau amplasate radare, iar
soferii prinsi in flagrant, cu nume si numar de masina, erau dati la gazeta, pentru viteza lor excesiva, intre 53 si 75 de kilometri pe ora. Radarul era amplasat intre Bacau si Gheorghe Gheorghiu Dej (Onesti), in dreptul comunelor Livezi, Sanduleni, dar si spre Moinesti. La final, conducatorii auto erau sfatuiti chiar sa renunte la deplasari, din cauza cetii. (C. TANASESCU)

Ceausescu, varianta Disney

In editia din 28 ianuarie 1989 a saptaminalului bacauan „Steagul Rosu”, din colectia Bibliotecii Judetene „Costache Sturdza” Bacau, chipul surizator al lui Nicolae Ceausescu este caricaturizat de un cititor al publicatiei. Pe fotografia din ziar a presedintelui prea iubit, acesta a facut cu pixul rosu urechi, ochi si barbie de Mickey Mouse. Angajatii institutiei de cultura spun ca nu stiu daca ziarul a fost mizgilit inainte de sau dupa decembrie 1989. (Laura HUIBAN)