Dupa 20 de ani: „Steagul rosu” – simbata 20 mai 1989

Democratia participativa era unul din subiectele predilecte ale publicatiei bacauane. Orientare ilustrata atit de frecventa articolelor pe aceasta tema, cit si de spatiile largi care i se acordau. In editia pe care o citam aflam despre „Initiativele muncitoresti in actiune. Cercurile calitatii”: „Cercurile calitatii, initiate in mod voluntar de oamenii muncii, indrumate si sprijinite de sindicate, contribuie, prin activitatea lor, la formarea unei opinii si viziuni complexe a oamenilor muncii cu privire la calitatea produselor si serviciilor”. In judet functionau, la acea data, 1808 cercuri ale calitatii, 1989 fiind declarat Anul Calitatii. Dar initiativele muncitoresti nu se rezumau doar la acest indicator. Dintr-o alta pagina a aceleeasi editii aflam ca „Actiunea 3 R” (recuperare – reconditionare – reutilizare – n.n.) reprezinta o sarcina prioritara pentru colectivele de oameni ai muncii din industria judetului, rezultatele obtinute depinzind de calitatea organizarii ei. Asa cum aceeasi conditionare definea si alte actiuni „cu caracter profund patriotic” – initiativele muncitoresti, dintre care amintim: „Din aceeasi cantitate de materii prime si materiale, superior valorificate – mai multe produse finite”, „Sa lucram o zi pe luna cu materiale economisite”, „Comoara de la halda de deseuri”, „Spic cu spic, patriei snop”, „Tarii, cit mai mult carbune”, „Patriei, mai mult titei” s.a.

Emulatie si patriotism

Responsabilitatea civica era o alta manifestare la moda. Ziarul isi informa cititorii despre intrecerea socialista intre localitati, antamind titlul „Participare larga, dar si rezerve ce trebuie grabnic valorificate”, textul care il insoteste fiind un compendiu pe marginea rezultatelor consemnate dupa primele patru luni ale anului: „Este o veritabila emulatie generata intre consiliile populare municipale, orasenesti si comunale, de mobilizatoarele obiective inscrise in Programul judetean al infrumusetarii si bunei gospodariri”.

Omul bun si omul rau

Faurirea omului nou, cu un inalt profil spiritual, era dezideratul comunist adus la rangul de lege. Ziarul ia atitudine prin demersuri sustinute, la obiect, ca si in cazul pe care il citam: „Din umbra misticismului. De la <> la criminalitate”: „Pe fondul crizei morale specifice lumii capitalului, al debusolarii sociale a multor tineri, sectele incearca sa infiltreze propriile lor conceptii prin a se interfera cu cele politice, sociale, culturale sau de alta natura (…), ademenindu-i cu iluziile unor asa-zise noi credinte ce i-ar scoate, chipurile, la limanul unei noi fericiri”. Nimeni nu-si imagina, atunci, ceea ce se va intimpla nu peste multa vreme: profilerarea sectelor si a unor curente precum MISA, EMO, tendinte si grupari neofasciste, consumul de droguri s.a.

Rubrica redactata de Florin DUNAREANU