Județul nu are firme cu capital rusesc, dar exporturile, importurile, industria, transporturile și turismul ar putea simți într-o oarecare măsură efectele.
Economia județului Bacău ar putea fi influențată în mică măsură de sancțiunile economice impuse de Uniunea Europeană (UE) asupra Federației Ruse după evenimentele din Ucraina și Crimeea. În plan general, embargoul ar avea efecte majore asupra economiilor tuturor țărilor comunitare. Circa 70% din comerțul exterior al țării noastre se derulează cu UE, dar Rusia este al 12-lea partener comercial ca importanță pentru România, iar imensa piață de defacere rusă îi tentează pe mulți întreprinzători. Cele mai vulnerabile sectoare sunt cel al combustibililor, minereurilor și materiilor prime care vin din Rusia, de cealaltă parte fiind exporturile României către țara de la Răsărit, cu efecte mai ales în zona auto, farma și cerealieră, unde sunt cele mai mari sume obținute.
Forța economică a Rusiei s-a manifestat major în județul Bacău în primii 20-25 de ani ai regimului socialist, când România era prinsă în sfera de influență a fostei URSS. Platforma petrochimică de la Borzești, cel mai puternic vector industrial al județului, dar și alte întreprinderi din județ erau construite fie integral, fie destul de mult cu tehnologie sovietică și cu mașini, utilaje, materiale de tot felul și chiar cu specialiști din marea țară de la Răsărit. La începuturi mai că nu exista industrie fără aport sovietic. Schimbările politice și sociale începute din 1990 și mai ales căderea pieței imense făurite de CAER, plus fenomenele sociale, politice și economice care au avut loc în țara noastră până spre anul 2000 au schimbat fața economiei românești, îndepărtată mult de marele “frate” rus. În prezent, despre relațiile economice cu Federația Rusă se vorbește în termeni obișnuți, dar bazat pe cifre mici, iar prezența capitalului rus în România a fost simțită masiv numai în anumite industrii, mai ales în unele întreprinderi mari, din industria aluminiului, în metalurgie etc. Mirajul și influența Occidentului au învins.
Ne-am îndepărtat de forța economică a Rusiei
Federația este, în prezent, cum spuneam, al 12-lea partener economic al țării noastre. Restrânse sau extinse, relațiile economice cu ea ar avea de suferit odată cu embargoul economic. Deteriorarea relațiilor bilaterale româno-ruse – a avertizat, cu doi ani în urmă, Konstantin Kosacev, președintele Comisiei de Afaceri Externe din Duma de Stat Rusă – ar putea intra pe teritoriu economic. Efectele s-ar regăsi în toată economia, oricât de puțin ar conta ele.
Cum ar fi la noi în județ? „Numai în județul Bacău – spune directorul Direcției Județene de Statistică, Eugenia Harja – și numai anul trecut (primele 11 luni), exportul către Rusia a ajuns la numai 700.000 de euro și a reprezentat doar 0,19% din exportul total. Iar importurile din țara de la Răsărit s-au ridicat la aproape 1,2 milioane de euro, dar nu a trecut de 0,3% în total.” Iar pentru că tot vorbim de o problemă care afectează, de fapt, o imensă zonă a Europei de Est, să precizăm că județul Bacău a avut relații ceva mai consistente cu Ucraina decât cu Rusia. În Ucraina s-a exportat în valoare de aproape 4,4 milioane de euro (1,18% din total), iar de acolo s-au adus mărfuri de aproape 6,8 milioane de euro (1,76% din total). De șase ori mai mult!
“Nicevo russkom v Bacău”
Rușii, după cum știm, au intrat puternic în unele industrii românești, după 1990, dar nu au ajuns deloc în județul Bacău. „Nicevo russkom v Bacău” – am putea spune chiar în limba rusă (“Nimic rusesc în Bacău”). Directorul Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău, Ghiorghiță Patrichi, a confirmat oficial această situație. Unii ar putea arăta cu degetul către investitorii și acționarii majoritari de la Rafo Onești, dar rafinăria a fost preluată nu de o firmă rusească, ci de una creată la Viena, chiar dacă acționarul majoritar, Iakov Goldovskiy, este un rus, fugărit de Vladimir Putin din patrie, dar rechemat să pună pe picioare tocmai sectorul de rafinării. Iar pe platforma industrială de la Borzești puține instalații și utilaje rusești mai sunt în funcțiune (fie și din cauza distrugerii sectorului industrial chimie-petrochimie). În zona Moinești de asemenea, iar la Aerostar, vechile MiG-uri ale Bazei Aeriene băcăuane n-au mai intrat demult în hangare. Cu vreo patru-cinci ani în urmă, consilierul comercial al Ambasadei Federației Ruse la București a ajuns și în Bacău, unde la Camera de Comerț și Industrie s-a întâlnit cu oameni de afaceri locali. Investitorii și-au arătat interesul pentru piața rusească, fie pentru export, fie pentru importuri, dar și nemulțumirea că toate bat pasul pe loc. Vorbitor de limba română, consilierul le-a spus franc: dacă România stă departe, diplomatic, de Moscova, mediul de afaceri nu va vedea destinsă fața Rusiei.
Totul până la gaz
De efectele unui embargou economic asupra Rusiei ar putea fi atinsă, totuși, industria chimică și mai ales combinatul de îngrășăminte chimice din Bacău. Gazul metan este esențial în procesul tehnologic la Amurco. Gazul nu are culoare politică, numai mirosul specific dat de mercaptani. Nu se vedea clar dacă el vine direct din Rusia sau doar din țara noastră, dar România este importatoare de gaz rusesc, iar stricarea relațiilor cu exportatorul ar provoca efecte serioase. Amurco și așa are mari probleme tocmai din cauza gazului, mai precis a prețului acestuia, în permanentă creștere. Țara noastră are rezerve importante, dar închiderea conductei rusești sigur va ridica și mai mult prețul. Pe de altă parte, spuneau chiar cei de la Amurco, ieri, dacă nu vom mai aduce îngrășăminte chimice din Rusia, poate nici din Ucraina tot din cauza embargoului și reacției ruse la acesta, îngrășămintele românești ar avea mai multă căutare. Una caldă, alta rece, dar nu se știe la ce valori va ajunge fiecare.
Altă belea: interdicția de a călători
Primele pedepse pentru acțiunile Rusiei în Crimeea au fost, însă, blocarea conturilor și interdicția de a călători în UE. O parte dintre călători ar putea fi turiști veritabili, finanțatorii unei industrii care înflorește din nou, după anii de criză. Dinspre marea țară slavă, odată cu interdicțiile, dar și cu asprirea relațiilor generale, sigur vor veni tot mai puțini turiști. Și nici către destinațiile superbei culturi ruse nu vor mai pleca mulți. În județul Bacău nu adăstează ei, prea mulți, rușii. Anul trecut – spune Eugenia Harja – au fost doar 247 în structurile de primire turistică și au înnoptat 852, iar durata medie a sejurului a fost doar de 3,4 nopți de persoană. Procentual, pe total, este vorba de valori subunitare.
Dar cei mai afectați ar putea fi agenții de turism, care trimit frecvent grupuri de turiști în țările fostei URSS, în special în Rusia. O cauză principală a scăderii afluxului de români în Rusia, pe segmentul turism, poate fi explicat și de teama pentru eventuale consecințe ale embargoului și instaurării unui nou război rece. Ministerul de Externe al României a lansat, deja, avertismente în acest sens pentru cei care ar dori să călătorească în zonele care au devenit vulnerabile.
Un ghiveci de articol cu tot felul de informatii amestecate. Relatiile economice dintre cele doua tari nu s-au dezvoltat prea mult datorita si faptului ca Rusia este mediu obscur pentru afaceri. Contractele nu prea au valoare la rusi, multe firme prefera sa nu intre pe piata ruseasca de teama de a-si pierde bunurile si apoi sa incerce sa-si recupereze diverse creante daca mai pot.
Daca vrei afaceri afaceri in Rusia, trebuie sa inveti sa actionezi dupa cu totul alte reguli altminteri nu prea exista nici o farama de succes.