Află care sunt perspectivele evoluției economiei globale post criza sanitară și care sunt măsurile care se impun pentru revenirea economiilor statelor lumii.
Anul 2020 a însemnat o schimbare majoră în modul de viață a oamenilor de pe întreg Globul, efectele crizei sanitare fiind resimțite atât la nivel social, politic și economic, cât și uman. Apogeul pandemiei se identifică atât cu măsurile restrictive la nivel individual și de grup, cât și cu cele legate de închiderea granițelor multor state ale lumii.
Oamenii și-au schimbat modul de a munci (între 72% și 74% dintre angajați au lucrat de acasă), de a se distra (platformelor de streaming le-a crescut cu peste 60% numărul abonaților, iar site-urile de i-gaming și casino au beneficiat de o creștere a numărului de jucători cu 64%) și de a-și face cumpărăturile (numărul clienților care cumpărau din magazinele terestre a scăzut cu până la 97% în unele țări, așa cum este cazul Germaniei, de exemplu).
Ce a reprezentat criza sanitară pentru economia lumii?
PIB-ul global a scăzut cu 3, 5% în 2020, după ce în 2018 a avut o creștere de 3, 2%, iar în 2019 a înregistrat o creștere de 2, 5%. Economia SUA a fost afectată în aceeași proporție cu economia globală (scădere de 3, 5%), în timp ce Japonia s-a confruntat cu o scădere de 4, 7%, cea mai afectată fiind zona Euro, cu o scădere de 6, 6%.
Volumul comerțului global s-a diminuat cu 8, 3% (scădere recuperată în cursul anului 2021), în timp ce prețul petrolului a scăzut cu 32, 8% (confirmându-se trendul descendent înregistrat în 2019, atunci când prețul s-a diminuat cu 10, 2%). Peste 34 de milioane de oameni au intrat în categoria persoanelor aflate la nivelul sărăciei în 2020, numărul total al acestora atingând aproape 115 milioane de persoane.
Costul crizei sanitare este de 8, 5 trilioane de dolari pentru că în 2020, peste 90% din economia mondială a fost în lockdown (la niveluri diferite, în funcție de gravitatea situației sanitare din fiecare stat). Dincolo de aspectul financiar, pandemia a determinat accelerarea digitalizării și automatizării la nivel mondial, ceea ce va afecta locurile de muncă pe termen lung.
Astfel, multe dintre actualele locuri de muncă vor dispărea (chiar dacă vor fi create noi posturi în industria digitală), ceea ce va crește numărul persoanelor care se vor confrunta cu sărăcia cu până la 130 de milioane până în 2030. Mare parte din țările lumii care au avut probleme financiare în timpul crizei sanitare este formată din acele state aflate în curs de dezvoltare, care depindeau foarte mult de veniturile generate de activitățile de turism și de schimbul de mărfuri.
De altfel, turismul a fost puternic afectat în 2020, cu pierderi care au ajuns la aproximativ 811 miliarde de dolari. Printre sectoarele economice direct afectate de pandemie s-au numărat cele recreative, industria de textile, evenimentele sportive, industria hotelieră, transportul aerian și feroviar și multe altele. Aproximativ 225 de milioane de locuri de muncă au fost închise în Europa de Sud, America de Sud, Caraibe și Asia de Sud.
Planurile de redresare a economiei globale pe termen scurt
Se discută de o creștere economica de 5, 9 % în 2021 și de 4, 9% în 2022 la nivel planetar, cu perspective solide în ceea ce privește economiile avansate (5, 2% în 2021 și 4, 5% în 2022). Piețele emergente și economiile în dezvoltare beneficiază de pronosticuri pozitive pentru 2021 (creștere de 6, 4%) și 2022 (5, 1%).
Banca Mondială a pregătit o infuzie de capital în valoare de 160 de miliarde de dolari în 2020 pentru a ajuta peste 100 de economii clasificate în categoria celor slab dezvoltate. Au fost oferite granturi de peste 50 de miliarde de dolari și suport financiar de aproape 20 de miliarde de dolari pentru achiziționarea de resurse medicale destinate eficientizării campaniilor de imunizare.
29 de state sub dezvoltate din punct de vedere economic au beneficiat de anularea datoriilor în valoare de 500 de milioane de dolari. Se pare că aceste măsuri nu pot să stopeze problemele economiilor slab sau sub dezvoltate, care vor acumula datorii externe cuprinse între 2, 6 și 3, 4 trilioane de dolari în următorii ani.
Cu toate acestea, eforturile Organizației Națiunilor Unite de ajutorare a acestor state vor continua și de acum înainte, pentru că, această criză sanitară este inamicul tuturor țarilor lumii. Prin urmare, doar împreună este posibilă revenirea economiei globale pe un trend ascendent în următorii 10 ani.
Lasă un răspuns