Roxana, o tânără însărcinată în 16 săptămâni, care a ajuns pe la mijlocul lunii martie 2025 la Maternitatea din Bacău, cu dureri, a povestit pe grupul de Facebook „Orașul BACĂU” experiența traumatizantă prin care a trecut.
Potrivit tinerei, pe 11 martie, a ajuns la Urgențe cu sângerări ușoare și dureri puternice de burtă. În ziua internării, i-au fost administrate hemostatice și antispastice. Noaptea, când durerile au devenit mai intense și burta i se întărea, povestește tânăra, a anunțat asistenta. I s-a spus că sunt „dureri normale în sarcină” și că e însărcinată, nu bolnavă. Femeia spune că nu a mai insistat, ca să nu deranjeze.
Iată povestea integrală a Roxanei, așa cum a prezentat-o ea:
Experiența mea la Maternitatea Spitalului de Urgență Bacău
Mă numesc Roxana, dar pentru personalul Maternității din cadrul Spitalului de Urgență Bacău am fost doar „avortata”. Așa au ales să mă „alinte” în cele mai grele momente din viața mea.
Am ajuns la Urgențe marți, 11 martie 2025, însărcinată în 16 săptămâni, cu sângerări ușoare și dureri puternice de burtă. Mai târziu am aflat că erau contracții—prea târziu, din păcate. În ziua internării mi-au fost administrate hemostatice și No-Spa. Noaptea, când durerile au devenit mai intense și burta mi se întărea, am anunțat asistenta. Mi s-a spus că sunt „dureri normale în sarcină” și că „sunt însărcinată, nu bolnavă”. Nu am mai insistat, ca să nu deranjez.
A doua zi dimineață, asistenta de tură mi-a spus că, probabil, simt copilul mișcându-se. M-am liniștit și am încercat să mă conving că mă plâng degeaba. Pe la ora 14 mi s-a administrat încă o perfuzie cu hemostatice, iar la ora 16 am fost externată după o ecografie care arăta că fătul este bine, îi bate inima normal și nimic nu prevestește ce avea să urmeze.
La ora 16:45 am ajuns din nou la Urgențe. Mi se rupseseră membranele. Drumul până acasă îmi ia minim 20 de minute, deci ruptura s-a produs practic imediat după externare. Personalul de la Urgențe nu s-a grăbit să mă ajute, ci a fost mai preocupat să modifice documentele de externare, ca să pară că fusesem doar „învoită”, nu externată oficial.
Am fost internată din nou, iar aici a început adevăratul chin. Mi-au administrat o pastilă pentru dilatare și contracții—urma să nasc. Nu eram pregătită pentru asta. De joi seară, ora 18:00, până duminică la 15:30, am avut contracții extrem de dureroase. Pe cele rare le puteam suporta, dar ore întregi am avut contracții continue, fără pauză, fără timp să respir.
În loc de încurajări, am primit lecții despre cum „femeile din Afganistan avortează în condiții mai grele și nu se plâng”. Am fost lăsată să zac pe un așternut îmbibat de sânge, iar când am cerut să mi-l schimbe, mi s-a spus că o vor face „după ce nasc”. Când am strigat că nu mai suport durerea și că trebuie să facă ceva, am fost ignorată.
Într-un final, am simțit că ceva nu este în regulă. M-am ridicat pe coate și am văzut un cheag de sânge. Am strigat după ajutor, dar asistentele nu au răspuns. Abia când le-am spus că încerc eu să trag de el, au venit. Fătul era blocat în vagin, iar eu nu puteam face nimic singură. Cu întârziere, mi-au oferit ajutor. Am reușit. Eram epuizată, dar în sfârșit liniștită.
Încă sângeram abundent și am rugat doctorița de gardă să mă verifice. Inițial, a refuzat, spunând că „nu se bagă peste parafa doamnei doctor care mi-a monitorizat sarcina”. Abia după insistențele mele a acceptat să mă chiureteze.
Pentru că doctorița care îmi urmărise sarcina nu era disponibilă, nimeni nu s-a sinchisit să se ocupe de mine. Am fost tratată ca un nimeni. Nu voiam compasiune, voiam doar să fiu ascultată. Dacă cineva mi-ar fi luat durerile în serios, poate că nu s-ar fi ajuns aici.
Luni, la externare, toată lumea îmi zâmbea de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.
Asta este povestea mea. Un spital în care ar fi trebuit să se întâmple minuni mi-a oferit doar suferință și umilință.
– Roxana, poveste relatată pe grupul Orașul BACĂU
Un val de reacții: „Si eu am avut o experiență oribilă cu maternitatea din Bacău”
Relatarea Roxanei a stârnit un val de reacții. Una dintre femeile care a născut la Maternitatea din Bacău și a trecut tot printr-o experiență neplăcută a îndemnat-o pe tânără să facă plângere: „Mergeți și faceți plângere…neapărat! Eu regret și acum ca nu am făcut după ce am născut. Am mai spus-o și o repet: acolo nu sunt oameni.”
Roxana a fost încurajată și de logodnicul tinerei care a murit anul trecut la Maternitatea din Bacău să nu lase lucrurile așa: „Ai fost norocoasă ca ai ramas in viață! Anul trecut 15.03.2024, mi-am internat partenera gravida in 16 săptămâni si in mai putin de 24 de ore de la internare a DECEDAT. Incompetența si nepasarea a ucis-o. Maternitatea din Bacau nu are nicio treaba cu denumirea. Daca dorești mai multe informații si vrei sa te ajut, caută-mă in privat. Eu am inceput lupta cu ei. Atentie la foia de observatie, la modificat si falsificat nu ii intrece nimeni.”
O altă tânără a spus: „Cu lacrimi în ochi v-am citit povestea aducându-mi aminte ca acum ceva timp am trecut și eu prin ceva asemănător tot acolo…”
„Si eu am avut o experienta oribila cu maternitatea din Bacau, cand am nascut. Nici nu vreau sa mai aud de acest „spital”. Imi pare rau pentru toate cele care au avut de suferit acolo. Este un loc de tortura fizica, psihica si emotionala, nu un loc unde sa fii inteles si tratat ca om”, a fost comentariul unei alte femei.
Breahna Pravat ce părere are? Tocmai a numai cel mai cel manager peste spitalul din Bacău și Spitalul e direct in atribuțiile ei!
Acest abator trebuie demolat, iar asa-zisii doctori care lucreaza in el trebuie arestati si bagati la racoare, alaturi de asistente. O atmosfera infecta, zici ca esti la Auschwitz, in lagare de concentrare, mancarea este execrabila, grija fata de pacienti este nula, frig, angoasa, mutre acre, un abator, ce mai. Doar pesedisme, gen vai, asta e Romania, la ce va asteptati, daca nu va place, puteti pleca la rude, in SUA sau in Anglia. Lunar, milioanele de romani care muncesc dau o parte din salariul lor catre CASS. Sunt miliarde si miliarde de euro care intra intr-un colimator eminamente de partid, format din firme capusate la catering, la spalatorie, la paza, si din care ce mai ramane se duce pe lefuri de toata jena date medicilor capabili, cei care isi tot amana plecarea in Vest, asta pana ce cedeaza psihic.
Votati in continuare PSD si PNL, cand o sa ajungeti in spital o sa va amintiti de erorile comise in viata asta si o sa va para rau de fiecare zi cand ati fost complicii celei mai infecte clici de talhari din istoria Romaniei. Meseria de medic, laolalta cu cea de asistent, este foarte dificila , si asta din mai multe perspective. Nu discutam aici de cea pur profesionala, ci de cea comportamentala, si nu vorbim numai despre corpul medical, ci si despre pacienti si apartinatori. Toti se comporta dusmanos. Toti. Si unii, si altii. Si corpul medical, si pacientii / apartinatorii. Toata lumea este suparata, sictirita, iritata, agresiva, dusmanoasa.
Dar cauza principala a acestei nenorociri se numeste alianta toxica PSD-PNL, cea care a adus poporul roman in halul in care este.
Aceeasi nesimtire este si la UPU!Conducerea CJ care are in subordine SJU vs Maternitatea chiar nu are nimic de zis?Asteptam vreo reactie din partea lor daca au un gram de bun simt si un respect pt.cei ce le platesc salariile!Acel personal medical,fie ca sunt medici,asistenti,infirmieri,etc,daca nu le convine sa mai lucreze in Romania cu simt de raspundere si respect față de omul suferind,să plece unde vor și să ne lase in pace!
Oare ce ar trebui făcut să se schimbe ceva în bine la acest spital????
Atâta indiferență, nepăsare, incompetență!!!!
Acest spital este păstorit de 35 ani de psd/pnl care dețin funcția de președinte al Consiliului Județean, iar toți membrii CA sunt numai figuranți politici, numiți de psd/pnl.
Nici o atitudine, nici o schimbare în bine, nicio intervenție în urma nenumăratelor reclamații și sesizări.
În Bacău nu se poate pune un stend, până ajungi la Iași sau Suceava te-ai pierdut.
Serios Cezarica?
Femeile din Afganistan, așa deci? Într-o țară civilizată asemenea personaje erau date afară imediat, ca să nu mai traumatizeze alți oameni. Din nefericire, lipsa personalului le asigură un loc de muncă safe. Ce mai contează pacientele? Dacă nu știu să ceară să fie auzite, să se impună, mor cu zile. Mai bine aleg orice alt loc pentru problemele complicate.
Îmi pare rău pt suferința ta!