An de an, seceta afectează mii de hectare de culturi din județul Bacău. De obicei, cel mai mult au de suferit plantaţiile de cereale, grădinile de legume și viile. De vină pentru lipsa precipitațiilor ar fi, susțin fermierii, și un program guvernamental. Este vorba despre Sistemul Național Antigrindină, care, prin lansarea de rachete, ar împiedica formarea grindinei în nori.
Un asemenea mod de “luptă” cu fenomenele meteorologice extreme nu este deloc pe placul fermierilor, care sunt convinși că rachetele antigrindină au mai ales un efect advers, acela de a alunga norii de ploaie. Au ajuns la această concluzie observând cum puținii nori cu potential de precipitații, care veneau oricum extrem de rar, erau împrăștiați de rachetele lansate de Unitățile de combatere a grindinei. Apoi, au analizat datele statistice și au făcut rapid o corelație între momentul intrării în funcțiune a Sistemului Antigrindină și apariția secetei. Prin urmare, fermierii din mai multe zone ale țării îi solicită Ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să desființeze de urgență programul.
Bani aruncați în vânt
Argumentele pentru închiderea programului guvernamental sunt însă mult mai multe. Unul este legat de eficiența soluției. În primul rând, fiecare punct de lansare din cele 65 existente la nivelul țării acționează deasupra unui teritoriu restrâns. Apoi, rachetele au și o limitare în ceea ce privește altitudinea la care pot ajunge. Dacă plafonul de nori este la o înălțime prea mare, rachetele nici măcar nu se mai lansează.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat că Sistemul Național Antigrindină este un program extrem de scump. Pe lângă salariile din instituția care se ocupă de program, fiecare Unitate de Combatere a Căderilor de Grindină are cheltuieli uriașe de operare. Iar aici nu este luat în calcul costul fiecărei rachete lansate, care depășește suma de 1000 de euro. Ce înseamnă acest lucru? În total, în perioada 15 aprilie-29 mai, s-au lansat, conform Ministerului Agriculturii, 796 de rachete antigrindină. Astfel, întreaga “distracție” a costat peste un milion de euro.
Printre argumentele fermierilor ar fi și observația că au posibilitatea de a se asigura împotriva grindinei, dar că societățile de asigurări nu oferă polițe pentru secetă. În plus, grindina nu ar afecta decât suprafețe relativ mici de teren, pe când seceta calamitează mii de hectare de culturi.
Dacă argumentele lor nu sunt luate în calcul de autorități, fermierii sunt pregătiți, pe lângă proteste, să notifice instituțiile responsabile, atât din țară, cât și la nivel european, cu privire la efectele nocive ale programului și cu privire la modul în care sunt cheltuiți banii publici. (P)
Ilie a zis
Articol fara fundament. Unde este seceta extrema? In deplasarile mele prin judet nu am vazut culturi compromise de cereale. Unde este seceta si care fermieri doresc anularea programului antigrindina? Nu neg ca este seceta, dar, nu este extrema.