• județul Bacău a obținut peste 30 de milioane de euro din finanțări europene • principalii beneficiari sînt orașele și comunele județului • au apărut linii de creditare din surse externe pentru IMM-uri
Într-o Românie în care resursele financiare aflate la îndemîna agenților economici și a autorităților locale sînt, de regulă, mai mult decît insuficiente, finanțările prin programe externe au venit ca o gură de oxigen. Programele europene sînt lansate la noi în țară de ceva timp, dar de anul trecut numărul lor a crescut brusc. Dacă pînă atunci principala sursă externă era PHARE, din 2002 au intrat în scenă finanțările SAPARD, RICOP, ISPA, iar în continuare devine operațional și programul ACCES. În plus, numărul componentelor PHARE s-a mărit mult, iar domeniile vizate, la fel.
Țintele acestor finanțări sînt mai multe, de la dezvoltarea infrastructurii rurale și urbane la creditarea întreprinderilor mici și mijlocii. În mai puțin de un an de zile, județul Bacău a solicitat finanțări din diverse surse în valoare de circa 50 de milioane de euro. Pînă la această oră, există certitudini asupra obținerii unor finanțări de peste 30 de milioane de euro, dar alte proiecte sînt încă în stadiul de examinare, ceea ce înseamnă că există mari șanse ca totalul sumelor să crească în continuare, cu atît mai mult cu cît apar noi oportunități.
Programul SAPARD, singura șansă reală pentru primăriile rurale
SAPARD este al treilea instrument financiar nerambursabil, conceput pentru a sprijini țările candidate în abordarea reformei structurale în sectorul agricol și în alte domenii legate de dezvoltarea rurală, precum și la implementarea regulilor comunitare în ceea ce privește politica agricolă comună și legislația aferentă. Programul implică o finanțare nerambursabilă de 150 de milioane de euro pe an din partea UE, timp de șapte ani. După acreditarea agenției SAPARD România, prima măsură intrată în vigoare care viza agenții economici a fost 1.1 – „Îmbunătățirea și raționalizarea procesării și comercializării produselor agricole și piscicole”. Apoi a fost lansată măsura 2.1 – „Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale. Dacă prima linie de finanțare a avut inițial puțini solicitanți, altfel au stat lucrurile cu cea de-a doua. În primă fază, 11 comune au obținut finanțări pe această componentă, urmată de alte 14 localități.
Cele mai multe solicitări sînt pentru reabilitarea drumurilor. Șoselele din județ se află într-o stare jalnică, iar banii străini sînt o oportunitate pentru administrațiile locale de a le reface. Cele mai multe proiecte de finanțare pentru dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale vizează sume care se apropie de maximul permis. Deși plafoanele care pot fi solicitate se situează între 300.000 și 1.000.000 de euro, mai toți cei care au depus proiecte țintesc spre plafonul maxim. Obiectivele propuse sînt diverse. Primăria Dofteana a solicitat peste 978.000 de euro pentru modernizarea unui drum comunal. La Fărăoani se urmărește construirea unui sistem de canalizare și a unei stații de epurare, obținîndu-se 966.266 de euro. Consiliul local Filipești și-a propus alimentarea cu apă curentă a întregii comune, proiect de aproape 1,17 milioane de euro, din care 976.000 de euro vin prin SAPARD. La Răcăciuni, Orbeni și Răchitoasa se vor reabilita unul sau mai multe tronsoane din drumurile comunale, fiecare proiect obținînd peste 900.000 de euro.
Comuna Hemeiuși a fost, însă, mai modestă. Proiectul său, cu același obiectiv, are o valoare de „doar” 680.000 de euro. La Cașin se va moderniza drumul pînă în satul Curița (finanțare UE – 833.000 de euro). Comunele Poduri și Lipova urmăresc asfaltarea drumurilor comunale. Prima a obținut 533.000 de euro prin SAPARD, în timp ce a doua comună va avea o finanțare UE de circa 952.000 de euro. Cea mai mare sumă a obținut-o comuna Balcani, care va moderniza drumul Balcani-Schitu Frumoasa cu o contribuție europeană de 993.000 de euro.
Primăria Oncești a întocmit un proiect de 917.000 de euro pentru modernizarea unui drum comunal. În comuna Traian, cei 935.000 de euro au fost solicitați pentru modernizări la drumurile din localitățile Prăjești, Bogdănești și Zăpodia. La Filipeni, proiectul se apropie de limita permisă, adică este de 995.000 de euro și vizează relația între satele Fruntești – Slobozia – Valea Botului. În comuna Asău sînt vizate alte lucrări, respectiv consolidări și refaceri de podețe, plus reabilitarea drumului între Asău, Apa Asău și Păltiniș. O sumă similară a fost avută în vedere și de Consiliul local din comuna Agăș și tot în aceleași scopuri. În comuna Roșiori sînt avute în vedere tot drumurile comunale, iar valoarea finanțării cerute este de 982.000 de euro. Comunele Găiceana și Parincea au fost ceva mai modeste la cereri, în sensul că au solicitat doar 665.000 de euro prima, iar cea de-a doua 662.000 de euro. Deși au în vedere tot modernizarea drumurilor comunale, edilii de la Plopana au cerut numai 882.000 de euro.
Alimentările cu apă și canalizările devin de interes
Alte patru proiecte din județul nostru vizează alimentarea cu apă a unor sate sau chiar a comunei întregi. Primăria Berești Bistrița dorește alimentarea cu apă a întregii comune. Este vorba de o lucrare nouă, iar valoarea solicitată este, în aceste condiții, de 982.000 de euro. O sumă similară a obținut și comuna Parava și tot în același scop. Comuna Corbasca a mers aproape de limita maximă a finanțării – cu 936.000 de euro -, în dorința de a alimenta cu apă potabilă în sistem centralizat satele Corbasca, Movila, Rogoasa, Vîlcele, Băcioi și Scărișoara.
Edilii comunei Vultureni au fost mai modești. Valoarea proiectului aprobat este de numai 562.000 de euro și urmărește alimentarea cu apă a satelor Dădești, Lichitișeni, Nazarioaia și Bosia. Singura comună care a avut un proiect legat de canalizare este Podu Turcului, care a cerut 931.000 de euro.
Cei care au obținut acum finanțările au de învățat de la cei care au obținut banii cu o sesiune înainte. Aceștia aveau dubii cum vor obține primii bani pentru demararea investiției, întrucît cam 30% din proiect trebuia susținut, în primă fază, de solicitant. „Se poate apela și la creditări – a spus șefa Direcției de Urbanism din cadrul Consiliului Județean, Cornelia Gireadă. Pînă la urmă, fondurile SAPARD vin în maxim 90 de zile de la demararea lucrărilor, deci termenul nu este lung, iar eventuala dobîndă nu este chiar de nesuportat”. Mai există însă și alte alternative. Primăria Balcani, de exemplu, a înscris în caietul de sarcini a investiției că executantul va susține el însuși financiar această primă fază a lucrărilor, condiție care nu a șocat pe nimeni.
SAPARD ajută tot firmele puternice din agricultură și industrie alimentară
Pe măsura 1.1 erau destule societăți economice care ar fi fost interesate, dar lucrurile s-au dovedit mult mai complicate. „Finanțările SAPARD nu sînt accesibile oricui – a spus directorul general al Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Ioan Melinte. Doar firmele cu o anume soliditate financiară pot obține fondurile, nu cele de buzunar”.
Modalitățile de obținere implică un drum sinuos, din care nu lipsesc impuneri serioase în privința rentabilității firmei, alcătuirea unui dosar voluminos, iar finanțarea europeană putea acoperi doar 30-50 de procente din valoarea proiectului. În plus, banii SAPARD vin după ce agentul economic și-i cheltuie pe ai lui. Mai sînt și limitări privind capacitățile vizate a fi înființate sau modernizate, în sensul că programul s-a adresat, totuși, unor societăți comerciale relativ mari. De asemenea, agenții economici la care se poate aplica măsura 1.1 sînt numai cei cu capital 100% privat și cooperativele de consum. Deci cei care au fie și mai puțin de 1% capital de stat nu au acces la acești bani. În plus, mai trebuie ca firma să nu aibă pierderi măcar pe ultimul an de activitate.
Drept urmare, în ciuda sumelor uriașe puse în joc, societățile comerciale din domeniul agricuturii și industriei alimentare nu prea au solicitat acești bani. Din cei aproximativ 15 potențiali beneficiari din județul Bacău, pînă în prezent există doar trei proiecte aprobate. Dintre acestea, îl amintim pe cel al firmei Almera Internațional, unde finanțarea SAPARD este de 242.000 de euro pe submăsura „Lapte și produse lactate”. Celelalte două proiecte au fost aprobate pe submăsura care privește produsele din carne. Firmele care le-au obținut sînt Conagra SA și Europrod SA. Cele două societăți, integrate în grupul Agricola Internațional, au solicitat banii pentru modernizări. Fiecare a cerut aproape maximul permis, adică o finanțare SAPARD de un milion de euro.
Nici exploatațiile agricole nu vor avea un tratament mai blînd
Mulți conducători de societăți comerciale și asociații agricole așteaptă cu sufletul la gură lansarea măsurii 3.1 – „Investiții în exploatații agricole”. Ei au crezut că vor avea posibilitatea să obțină fonduri europene în condiții mai acceptabile decît cele valabile în sistemul bancar românesc. Din ceea ce se cunoaște pînă acum, rezultă că fondurile SAPARD în acest sector vor fi la fel de greu de accesat ca și în cazul firmelor din industria alimentară.
În primul rînd, se menține contribuția proprie a agentului economic în aceeași proporție, adică în jur de 50%. Apoi, este foarte probabil ca una dintre condiții să fie o activitate măcar fără pierderi. Or, multe din societățile care au concentrat cît de cît pămîntul și îl lucrează în regim de exploatații agricole la nivelul județului Bacău, abia își trag sufletul. Lipsa lichidităților și a unei susțineri serioase prin credite cu dobîndă accesibilă aproape îi decapitalizează an de an. De aceea, cofinanțarea unui proiect SAPARD este o problemă în toată regula. „Exploatarea pămîntului nu permite acumularea unor fonduri de rezervă, cu care să susții un proiect cu finanțare europeană – ne-a spus Vasile Anton, șeful SC Rosarium SRL Răcăciuni. Banii abia ajung să înființezi culturile pe anul care urmează. Iar ca să bagi bani într-un proiect în speranța că agenția SAPARD te cofinanțează înseamnă fie să-i blochezi un timp, fie să te apuci de treabă indiferent dacă banii vin sau nu. Există riscul să nu obții aprobare și atunci ce faci? Lași treaba baltă?” Cu alte cuvinte, trebuie ca o firmă să aibă destule fonduri proprii, ca să poată face o investiție și să conteze pe banii europeni doar în parte.
În aceste condiții, dacă cineva ar vrea să înființeze acum de la zero o fermă axată pe culturi agricole sau de creștere a animalelor și vrea să obțină fonduri SAPARD, este practic imposibil. „Eu cred că dacă cineva vrea să facă o fermă acum și speră să ajunge la fondurile SAPARD pentru asta își face iluzii – ne-a spus patronul SC Niconi SRL, Nicolae Huiban, care are în derulare proiecte cu finanțări externe, dar din alte surse. Pur și simplu trebuie să știi foarte precis în ce vrei să investești, ce vrei să obții și să ai bani, mulți bani proprii. Iar România nu este tocmai un paradis din acest punct de vedere. Nu, cred că fondurile SAPARD îi ajută tot pe cei cu bani și cu firme consolidate deja”. Măsura 3.1 va fi lansată în toamna acestui an.
Lasă un răspuns