• primele gări din județul Bacău datează de la sfîrșitul secolului al XIX-lea • gara din Comănești este identică cu cea din Curtea de Argeș
Mijlocul secolului al XIX-lea a găsit Moldova fără nici o cale ferată, ceea ce, datorită nevoilor comerțului, risca să falimenteze agricultura și comerțul. Un motiv suficient de puternic pentru domnitorul Grigore Ghica să promulge, în 1854, legea pentru construcția căii ferate Ocna – Galați. Situația financiară foarte grea a țării face ca totul să rămînă în stadiu de proiect, astfel că prima cale ferată din Moldova a fost inaugurată în 1872, pe ruta Tecuci – Mărășești – Adjud – Roman. Drumul sării de la Tîrgu Ocna, a păcurii de la Moinești și a lemnului și cărbunelui de la Comănești a fost astfel dechis spre porturile de la Galați și Brăila, dar nu era suficient. Printr-un Decret Regal din 1881, construcția căii ferate Adjud – Tîrgu Ocna a devenit o chestiune de utilitate publică, de aceea s-a înființat Direcția liniilor Adjud – Tîrgu Ocna și Bîrlad – Vaslui, care a fost dată în grija inginerului Anghel Saligny. La 28 iunie 1884, s-a inaugurat oficial linia de cale ferată care a legat Adjudul de Tîrgu Ocna. Aproape 11 ani mai tîrziu, serviciul de studii și contrucții condus de Elie Radu a demarat lucrările la calea ferată Tîrgu Ocna – Comănești – Moinești, al cărui prim tronson, lung de 23,4 kilometri, care lega orașele Tîrgu Ocna și Comănești, a fost deschis la 27 noiembrie 1898. Jumătate de an mai tîrziu a fost inaugurat tronsonul Comănești – Ghimeș, pentru ca, în mai 1899, să se termine lucrările la calea ferată Comănești – Moinești.
Gara din Comănești are o soră geamănă la Curtea de Argeș
Apariția „drumului de fier” între Adjud și Ghimeș a făcut să apară și primele stații de cale ferată din județ. Dimitrie Ghica a construit, în 1899, clădirea gării din Comănești, care avea să rămîna una dintre cele mai frumoase construcții din județ. Amplasată în imediata apropiere a palatului familiei, gara din Comănești exprimă foarte clar ambițiile și relațiile Ghiculeștilor. De altfel, Dimitrie Ghica a decis ca aceasta să fie o copie fidelă a gării din Curtea de Argeș. „Clădirea de călători a fost construită din cărămidă și piatră și a fost acoperită cu tablă în 1899. Clădirea avea subsol, parter și o locuință de serviciu la etaj. În interior era tencuită și văruită, pe jos erau dușumele din scîndură de brad, iar încălzirea era asigurată cu sobe de teracotă. Peronul era acoperit cu pietriș”, stă scris într-un document al vremii. De altfel, alura impunătoare a gării din Comănești a făcut ca sala de aștepare a acesteia să fie transformată în sală de spectacole, care erau susținute de elevii din oraș. Distrusă parțial de armatele germane în cel de-al doilea Război Mondial, gara a fost refăcută în anii postbelici, pentru ca acum să străjuiască intrarea în Comănești. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns