Greva foamei la Amurco – ziua a șaptea

Patronul a promis din nou salarii, dar nu s-a ținut de cuvânt. Salariații s-au spovedit la preot și au stat de vorbă și cu prefectul județului.

Protestul extrem al celor 18 salariați de la Amurco Bacău – greva foamei – a intrat, duminică, 1 iunie, în a șaptea zi. Vineri, greviștii au primit o veste bună: vor încasa lefurile restante, pentru care ei au și inițiat protestul. „Nu a ținut mult – ne-a spus unul dintre cei care protestează, Sorin Melinte. A fost un foc de paie sau poate nici atât, mai degrabă o nouă manevră a celor din conducerea InterAgro, compania care ne patronează, pentru a ne determina să renunțăm la grevă sau pur și simplu să ne destabilizeze”. Evident, odată început week-end – ul, despre banii așteptați de greviști nu s-a mai spus nimic.

Pe la cortul greviștilor a trecut, însă, în acest week-end, mai multă lume. A ajuns acolo și prefectul Dorian Pocovnicu. „Cunosc bine situația care v-a determinat să recurgeți la un asemenea gest disperat – a spus prefectul. Sunt drepturile dumneavoastră salariale, iar patronatul trebuie să înțeleagă că orice zi de întârziere la lichidarea acestora poate produce evenimente dramatice.” Prefectul a mai precizat că dincolo de problema restanțelor salariale, situația de la Amurco este cu atât mai gravă cu cât încetarea activității duce la desființarea a sute de locuri de muncă. „Sper ca dialogul dintre sindicate, patronate și guvern să conducă la identificarea unor soluții pentru ca activitatea din combinatele chimice să poată fi reluată” – a mai adăugat Dorian Pocovnicu. „Avem speranța – preciza Sorin Melinte – că aceste revendicări vor ajunge pe masa Guvernului, deși suntem convinși că noi suntem monitorizați nu doar de medicii de la Ambulanță. Despre noi se știe sigur în ce situație ne aflăm, dar uite că nimeni nu rezolvă nimic. Mă refer la cei de la InterAgro, la autorități, la cei care ar putea găsi o soluție pentru salariații de la Amurco”.

Greviștii de la Amurco au chemat și un preot, să-i spovedească. A venit la ei părintele Ioan Pleșcău. Oamenii trec, însă, și prin alte încercări ale vieții. Astfel, ei au rămas doar 17, odată ce unul dintre greviști a fost nevoit să plece acasă după ce a aflat că tatăl său se află pe patul de moarte. Greviștii cred că starea tatălui colegului lor a devenit critică și datorită situației în care a ajuns fiul său.

Zilnic, echipaje de la Ambulanță vin la cortul greviștilor pentru a monitoriza starea lor de sănătate. Pe Tibi Pânzaru, ca și în zilele anterioare, medicii l-au consultat pe patul de campanie pe care stă mai tot timpul, slăbit de atâtea zile de nemâncare. În schimb, Iosif Piloncea, cel care a mai fost dus la spital pentru stările de leșin prin care a trecut, medicii l-au consultat și în noaptea de joi spre vineri tot în spital. Vineri dimineață era, însă, mai bine și își aștepta rândul la monitorizarea de sănătate în mașina Ambulanței.
Așa cum am precizat, de la InterAgro, greviștii nu mai au nicio veste, ca și cum ei n-ar exista. „Am înțeles – spunea unul dintre protestatari Sorin Melinte – că cei de la firma care ne patronează ar fi afirmat că Amurco Bacău nici nu mai este în grija lor. Atitudine absurdă, desigur, pentru că întreprinderea este în portofoliul InterAgro, dar în felul acesta ar vrea, poate, să se disculpe că nu ne dau salariile la care avem dreptul.” Vineri dimineață, și directorul general al combinatului, Laurențiu Hotea, a venit din nou printre greviști, dar mai mult decât atât nu poate face, pentru că bani în cont întreprinderea se pare că nu mai are.

Ce va fi mâine sau poimâne poate fi previzibil, dar precis nu știe nimeni. Cei 17 greviști spun și acum că nu vor renunța la protestul lor decât numai dacă li se vor da drepturile de care patronii lor au uitat de patru luni. Oamenii vor să muncească normal, dar și să fie plătiți normal, pentru că ei și familiile lor nu pot trăi altfel.