Sorina CHICUȘ
Psiholog clinician – psihoterapeut
www.psihoterapiebacau.ro
Ați întâlnit probabil persoane preocupate excesiv de starea lor de sănătate și care se tem că suferă de diverse boli, chiar dacă medicii le-au asigurat că nu au nicio problemă medicală. Poate uneori v-a fost dificil să auziți iar și iar cum se plâng de suferința lor și nu ați știut ce sfat să le dați. Ei bine, aceste persoane suferă de hipocondrie, iar modalitatea prin care și-ar putea îmbunătăți starea, diminuându-și anxietatea, ar fi să consulte un psiholog.
Hipocondria se caracterizează printr-o preocupare excesivă a subiectului în legătură cu faptul că ar avea sau chiar ideea că are o maladie gravă. Trage aceste concluzii bazându-se pe interpretarea eronată a simptomelor corporale. Persoana își menține frica în ciuda asigurărilor repetate din partea medicilor că evaluarea medicală nu relevă existența unei probleme. Preocuparea pentru simptomele corporale cauzează o deteriorare în domeniul social, profesional sau în alte domenii de funcționare. Relațiile sociale devin tensionate pentru că persoana cu hipocondrie se așteaptă la un tratament și o atenție specială. De multe ori apar probleme și în familie, deoarece singura preocupare a individului este starea sa de sănătate. Uneori este afectată performanța profesională, persoana putând chiar să renunțe la locul de muncă pe motiv că este bolnavă. Pot apărea probleme financiare deoarece face o mulțime de analize și investigații medicale costisitoare.
În hipocondrie, persoana poate fi preocupată de funcții ale corpului cum ar fi bătăile inimii, transpirația sau echilibrul, de anomalii somatice minore cum ar fi o tuse ocazională sau o durere mică, ori de anumite senzații. Problema apare atunci când aceste senzații sau simptome minore sunt interpretate ca semne ale unei boli grave. Oricât de multe analize ar face, persoana nu se convinge că nu suferă de nicio boală gravă. Ea va considera că nu a fost examinată corespunzător sau că aparatura nu este suficient de performantă ori că suferă de o boală rară, pe care nici medicii nu o pot depista.
De multe ori, indivizii cu hipocondrie se alarmează citind pe internet sau auzind la televizor informații despre o maladie și corelează acele informații cu senzațiile din propriul corp. Există posibilitatea ca persoana să nu recunoască faptul că teama sa de a nu avea o maladie severă este excesivă sau nejustificată. Ea crede că nu a primit asistență medicală corespunzătoare și se opune trimiterii la un psiholog.
Deși aceste persoane acordă o mare importanță sănătății fizice, nu au neapărat comportamente mai sănătoase decât alte persoane, adică nu respectă de exemplu o dietă sănătoasă sau nu evită fumatul.
S-a constatat că hipcondria poate începe la orice vârstă, dar cea mai mare frecvență de debut este situată la începutul perioadei adulte. De cele mai multe ori evoluția este cronică, dar se pot constata unele intensificări sau ameliorări ale simptomelor.
De preferat ar fi ca persoanele care prezintă simptomele hipocondriei să se prezinte la psiholog, deoarece cu cât durata episodului în care persoana are astfel de credințe este mai scurtă și cu cât există mai puține tulburări psihologice coexistente cum ar fi anxietatea și depresia, cu atât prognosticul este mai favorabil. De multe ori, această tulburare este precipitată de stresorii psihologici și sociali, cum ar fi moartea cuiva sau un membru al familiei care suferă de o anumită boală. De aceea ajutorul unui psiholog este foarte important. Individul poate merge la doctor, își poate face o mulțime de analize, dar dacă nu urmează ședințe de psihoterapie problema sa nu se va rezolva și va rămâne terorizat de teamă că suferă de o maladie gravă, de altfel inexistentă.
Vă aştept pentru mai multe informaţii pe site-ul meu: www.psihoterapiebacau.ro şi pe blog: blog.psihologiebacau.ro.
Lasă un răspuns