Holzindustrie Schweighofer, cea mai mare firmă de prelucrare a lemnului din România, cu fabrici la Sebeş, Rădăuţi, Reci, Comăneşti, Siret, Hallein (Austria) și Kodersdorf (Germania), face eforturi pentru a redobândi certificarea de „bună purtare” de la Forest Stewardship Council (FSC).
Forest Stewardship Council este o organizație internațională, cu sediul la Bonn, al cărei scop este promovarea unui management forestier responsabil în pădurile din întreaga lume. Prin cumpărarea de produse din lemn certificate de FSC, se garantează că lemnul utilizat în produsul respectiv provine din păduri gestionate durabil, pe criterii sociale, economice și ecologice.
Holzindustrie Schweighofer (HS) are certificarea altor entități similare FSC, dar clientela occidentală – marile lanțuri de magazine, dar și opinia publică – are tendința tot mai accentuată de a prefera produse certificate FSC. Holzindustrie Schweighofer este certificat FSC, însă acum, în urma lobbyului unor importante organizații de mediu, printre care și celebra Greenpeace, certificatul de „bună purtare” este suspendat.
Redobândirea certificatului FSC „se joacă” în aceste zile, iar Holzindustrie Schweighofer se confruntă nu numai cu interesele concurenței, ci și cu presiunea unor organizații, care cer Forest Stewardship Council să retragă definitiv certificarea companiei.
Activiștii de la organizația Campact (Germania) au înmânat marți, 7 februarie 2017, directorilor Forest Stewardship Council (FSC) o listă de semnături prin care se cere retragerea definitivă a certificării companiei Schweighofer. Acțiunea nu e întâmplătoare, în aceste zile se întrunește boardul FSC, care va lua o decizie în cazul procesatorului de lemn.
Principala critică este că, deși doar procesează, Holzindustrie Schweighofer ar fi cauza defrișărilor masive din România, din ultimii ani, pentru că achiziționează material lemnos. Un studiu al organizației Greenpeace – organizație cu puternică influență la FSC – arată că, în România, dispar pe oră suprafețe de pădure cât trei terenuri de fotbal.
Holzindustrie Schweighofer nu stă cu mâinile în sân, pregătește măsuri fără precedent, ca să-și dovedească buna credință și, în cele din urmă, să contribuie la protejarea pădurilor din România.
Holzindustrie Schweighofer a invitat presa regională, la o vizită de documentare la fabrica sa din Rădăuți. Jurnaliștii care au răspuns invitației au dialogat cu Nichifor Tofan și Gabriel Ene – directori ai sucursalei HS Rădăuți, Vasile Varvaroi – manager de achiziţie masă lemnoasă Holzindustrie Schweighofer, ing Adrian Dulgheru, director de achiziţie masă lemnoasă Holzindustrie Schweighofer.
Holzindustrie Schweighofer nu taie lemn, doar prelucrează
Reprezentanții HS au furnizat presei informații despre activitatea pe care o desfășoară și au precizat că certificarea FSC nu e o cerință impusă de legislația din România, ci este importantă pentru demonstrarea bunelor practici în ochii clientelei și opiniei publice internaționale. Se poate și fără certificatul FSC, dar compania nu-și dorește să funcționeze fără acreditarea de la Bonn. Conformarea la condițiile FSC este, astfel, absolut voluntară și proactivă.
Demn de semnalat este și faptul că Schweighofer a renunțat, în ultima vreme, la 15 furnizori de lemn suspectați de practici ilegale sau netransparente în recoltarea masei lemnoase. Fără să fie obligată și fără legătură cu rigorile FSC, firma a decis să nu cumpere lemn tăiat din parcurile naționale, chiar dacă legea românească permite acest lucru.
Înainte de semnarea contractelor de achiziție, HS auditează toţi potențialii furnizori, astfel încât cei care nu respectă toate prevederile legale în vigoare sau nu au toate documentele necesare, nu sunt acceptați ca parteneri de afaceri.
„Auditarea presupune verificarea provenienței lemnului, în speță actul de punere în valoare (APV), autorizația de exploatare, titlurile de proprietate în cazul furnizorilor persoane fizice, dar şi alte documente necesare conform legislaţiei în vigoare, în funcție de specificul furnizorului și zonei de achiziție. În plus, pentru acceptarea furnizorului, este necesară încheierea unui angajament sub semnătură privată, prin care furnizorii se angajează că toată masa lemnoasă ce urmează a fi livrată către HS nu provine din surse controversate sau necontrolate. Doar în aceste condiții, HS acceptă semnarea contractului cu furnizorul”, au precizat oficialii HS.
În momentul în care transportul ajunge la poarta fabricilor, angajații HS efectuează un control foarte strict al documentelor, verificând corectitudinea întocmirii avizelor de însoțire și datele înscrise pe acestea, validitatea avizelor, validitatea codului unic din sistemul Woodtracking, numărul unic al partizii generate de SUMAL, caracteristicile masei lemnoase livrate (specie, diametre, lungimi, volum).
În acest moment, în România, funcționează sistemul de monitorizare Woodtracking, aplicat în mod strict și invariabil de HS.
Potrivit directorilor prezenți la întâlnirea cu presa, de la Rădăuți, HS face tot ceea ce poate face o companie privată pentru a se asigura de provenienţa legală a lemnului.
Mai mult de atât, din dorinţa de a elimina orice suspiciune privind trasabilitatea lemnului, Schweighofer implementează, în exclusivitate, o măsură suplimentară de verificare – sistemul TimFlow. Acesta monitorizează traseul camionului de la locul de încărcare până la fabrică.
Fiecare camion care transportă lemn pentru HS va fi dotat cu un dispozitiv GPS tracker, conectat la sistemul central de monitorizare aflat în fabrici.
Dispozitivul este activat la momentul plecării camionului către fabrică, ceea ce permite înregistrarea întregului parcurs până la punctul de livrare. Tot la momentul plecării camionului, încărcătura acestuia este fotografiată, astfel încât orice eventuală modificare să poată fi observată la livrare.
La sosirea la poarta fabricii vor fi verificate atât traseul parcurs de camion de la locul de încărcare până la destinație, cât și fotografiile făcute la plecare și la sosire. Această măsură suplimentară va garanta faptul că nu există diferențe între masa lemnoasă încărcată și cea care ajunge la poarta fabricii și faptul că nu au existat abateri de la traseul stabilit cu furnizorul. Doar dacă aceste condiţii sunt îndeplinite, se trece la etapa următoare de verificare a provenienței și a documentelor de însoțire.
HS nu exportă bușteni, ci produse din lemn cu valoare adăugată mare, (panel, panouri încleiate, lambriuri și dușumele, grinzi lamelare) de o calitate superioară. HS este cel mai mare importator de buştean din România, aducând lemn din peste 15 ţări pe care îl prelucrează în România.
Holzindustrie Schweighofer are peste 3.100 de angajaţi, importă materie primă pe care o prelucrează superior, generând valoare adaugată, plătind taxe şi impozite la bugetul de stat şi bugetele locale, activitate care este benefică statului român.
„Activităţile noastre de responsabilitate socială cuprind finaţări de proiecte de peste 5.5 milioane de euro în ultimii 6 ani, în domenii precum mediu, sănătate şi educaţie. Suntem convinşi că beneficiile activităţii noastre economice se rasfrâng asupra societăţii în mod pozitiv şi acest lucru poate fi observat inclusiv de criticii noştri”, au declarat oficialii Schweighofer.
Compania HS nu deține monopolul, este una din cele peste 6.600 de firme de prelucrare a lemnului, ci folosește doar 9% din masa lemnoasă recoltată din România. Și alte firme au certificare FSC, dar nu sunt atât de atent vizate de organizațiile de mediu, deși unele dintre acestea cumpără și lemn provenit din parcurile naționale.
Holzindustrie Schweighofer nu exploatează păduri, ci doar cumpără buștean sau cherestea de la alţi furnizori (de la firme de exploatare sau alte firme de prelucrare). Fabricile de mobilă din România folosesc aproape exclusiv lemn de fag sau stejar şi alte esenţe și nu rășinoase, materia primă a Holzindustrie Schweighofer.
Schweighofer nu a cumpărat Parcul Retezat
Unul dintre zvonurile pe care gazdele ziariștilor au ținut să le demonteze a fost legat de cumpărarea Parcului Retezat. „Fals! Compania nu deține nici măcar un metru pătrat din acest parc naţional. Verificăm foarte atent proveniența fiecărui buștean pe care-l achiziționăm. Deși legislația permite exploatarea lemnului din zonele tampon ale parcurilor naționale, noi suntem singura companie din România care nu cumpără lemn din aceste zone”, au dat asigurări reprezentanții HS. „Nu putem fi acuzați în niciun caz nici de distrugerea pădurilor virgine din România”, au mai precizat ei.
Să ne liniștim cu „micșorarea pădurilor din România”
Suprafața forestieră ferită de exploatări în România a crescut cu 38% în ultimii 25 de ani, conform unui raport al PwC din 2016. „România deține a opta cea mai mare suprafață împădurită din UE. La finalul lui 2015, suprafața forestieră națională era de 6,68 milioane de hectare, cel mai ridicat nivel de la 1929 încoace, iar suprafața forestieră din care nu se mai fac exploatări a crescut cu 18% față de 1990. Ponderea suprafeței împădurite destinată exploatării în suprafața totală împădurită a fost de 67% în 2015 (în scădere de la 88% în 1990).” Cifrele despre exploatările ilegale vehiculate în spaţiul public nu corespund realității.
Din ce se fac peleţii şi brichetele?
Fabricile HS sunt construite pe principiul eficienţei înalte în prelucrarea lemnului. Datorită tehnologiei moderne de profilare şi a arhitecturii instalaţiilor, materia primă este valorificată integral. Coaja buşteanului este utilizată pentru producerea energiei verzi în centralele de cogenerare. Rumeguşul şi tocătura rezultate din Rindeluire şi profilare sunt utilizate pentru producţia peleţilor şi a brichetelor.
Care este procesul de producţie la fabricile HS?
În fabricile de cherestea de la Rădăuţi, Sebeş şi Reci, buștenii decojiți intră în procesul de tăiere, fiind transformați în cherestea verde, proces din care rezultă tocătură și rumeguș. Cheresteaua verde este sortată și paletată în funcție de calitate; toata cheresteaua intră în camerele de uscare, iar sortimentele inferioare sunt transformate în panel (la fabrica din Comăneşti) și panouri pentru construcții (la fabrica din Siret).
Tocătura și rumegușul sunt utilizate la fabricarea peleților și a brichetelor, folosite în gospodării sau în termocentralele care funcționează pe bază de biomasă. În camerele de uscare, cheresteaua verde este tratată termic (=uscată), pentru a obține o calitate superioară a viitoarelor produse din lemn. Cea mai mare parte din cheresteaua uscată ajunge în hala de rindeluire.
După rindeluire, produsele sunt fie vândute ca atare, fie transformate în profile și grinzi lamelare, folosite în construcții și tâmplărie. Restul de cherestea uscată este folosită pentru fabricarea panourilor lamelare și a panourilor îmbinate în dinți, comercializate pe piața Do-It-Yourself din străinătate dar și din România: Dedeman, Hornbach, Bricostore, Leroy Merlin, Arabesque, Ambient.
Sunt tehnologiile folosite la HS sigure pentru oameni şi mediu?
HS afirmă că deține deţinem tehnologii de ultimă generaţie, sigure şi prietenoase faţă de mediu: „Subliniem că la HS se efectuează preponderent o activitate mecanică de prelucrare a lemnului. Bineînţeles că şi angajaţii trebuie să respecte cu stricteţe toate regulile de operare şi de protecţie a muncii pentru a evita eventuale evenimente nedorite. De asemenea, acordăm o foarte mare importanță sănătății și siguranței la locul de muncă. Pe lângă echipamentele de protecţie oferite, condiţii de muncă moderne şi instruirile permanente, răsplătim şi fidelitatea: angajații cu peste 2 ani vechime beneficiază de o asigurare privată de sănătate”.
Cum se pot proteja pădurile de tăieri ilegale
HS se află în negocieri cu o companie care furnizează servicii de monitorizare a pădurilor prin satelit. Sateliții furnizează informații valoroase despre micșorarea sau mărirea suprafețelor de pădure. În viitorul apropiat, va fi posibil să identifice și să facă publice zonele despădurite, monitorizate prin satelit, în termen de câteva zile de la data la care despădurirea a avut loc. Un astfel de sistem ar putea fi capabil să recunoască în mod automat defrișările și să creeze o hartă a zonelor cu risc ridicat. HS se află în negocieri cu privire la un posibil proiect-pilot pentru a integra în industria lemnului un astfel de sistem de monitorizare a pădurii, bazat pe imaginea din satelit, de înaltă rezoluție.
Fiecare buștean cu chip-ul lui
Când vine vorba de lemn ilegal, una dintre problemele-cheie este recunoașterea buștenilor individuali, în diferite locuri ale lanțului de aprovizionare. HS este în contact direct cu anumiți furnizori de servicii în scopul de a dezvolta un sistem de trasabilitate robust și viabil din punct de vedere industrial. Tehnologiile posibile ar fi RFID (chip-uri bătute cu ciocanul în lemn) sau un cod unic, care este ștampilat pe bușteni. Sunt și impedimente în aplicarea măsurii, pentru că un copac în care s-a bătut un chip poate fi ulterior tăiat în mai multe bucăți și trimis în direcții diferite.
Holzindustrie Schweighofer este certificată PEFC
PEFC – Programme for the Endorsement of Forest Certification este, ca și FSC o organizație independentă, neguvernamentală și non-profit. S-a înființat în anul 1993 și reprezintă cea mai mare schemă de certificare în ceea ce privește suprafața de pădure, cu aproximativ doua treimi din suprafața certificată totală. De asemenea, este o certificare voluntară și nu obligatorie.
Firmele apartinand grupului Schweighofer au optat pentru această schemă de certificare în anul 2014, astfel că în data de 27 mai 2014, Holzforschung Austria a eliberat certificatul HFA-CoC-0018 valabil până în 2019
„În anii 2015 și 2016, organismul de certificare a efectuat auditurile anuale, ocazie cu care au fost verificate și aspectele apărute în presă, aceste audituri finalizându-se cu confirmarea faptului că Holzindustrie Schweighofer respectă cele mai înalte standarde în ceea ce privește trasabilitatea și legalitatea lemnului achizitionat”, au precizat reprezentanții companiei.
In acest articol nu se precizeaza daca austriecii vor proteja padurile noastre sau pe cele din Austria ?
Legi sunt dar cei pusi sa vegheze la respectarea lor se fac tot timpul ca nu vad. Vezi padurea din zona Buhoci, nu poti sa treci cu carute pline cu lemne avand provenienta indoielnica, fara sa parcurgi drumurile din comuna! Precum termitele,mici dar multe ! Acest lucru este valabil peste tot !