■ actualul antrenor al FCM Bacău a purtat tricoul naționalei de 62 de ori, timp în care a înscris 22 de goluri
Cu Hagi la trimonă și cu două execuții magnifice ale lui Ilie Dumitrescu România reușea calificare în sferturile de finală ale Campionatului Mondial din Statele Unite. Tricolorii au cîștigat acel meci cu 3-2, reușind cea mai mare performanță a fotbalului românesc. De atunci au trecut opt ani, Ilie Dumitrescu s-a retras din activitatea de jucător dar nu și din fotbal. „Mister” a început fotbalul la Steaua, pe cînd avea 8 ani și în urma evoluțiilor sale, cînd a devenit jucător profesionist, a devenit o glorie a noastră, a românilor. A jucat la Tottenham, păstrînd și acum recordul transferurilor unui jucător român, 4,3 milioane de dolari, West Ham United, Sevilla, FC America și Atlanta. Pe lîngă glorie, Ilie Dumitrescu se poate socoti un om împlinit din punct de vedere material, deși susține, sus și tare, că nu face parte din categoria oamenilor bogați. A divorțat în 1996 iar parteneră de viață îi este Letiția, o persoană pe care cu multă perseverență a reușit să și-o atragă. Are trei copii, la care ține ca la ochii din cap, și cu care ia masa în fiecare duminică, la hotelul Hilton din București. Deși pentru o perioadă de mai bine de un an de zile a cochetat cu meseria de impresar, Ilie Dumitrescu a ales gazonul, nu însă ca jucător, ci antrenor. FCM Bacău este pentru el o provocare și, pînă acum, totul i-a ieșit. Patru meciuri de campionat în care a reușit două victorii și două remize.
A debutat în „națională” cu Grecia
Mihai Petre, unul dintre cei mai buni șlefuitori de talente din țară, l-a legitimat, în 1978, pe Ilie Dumitrescu la clubul Steaua. Ilie și-a probat încă de mic calitățile și a debutat repede, la 17 ani, sub culorile clubului care, după cum spune, i-a dat cele mai mari satisfacții. A fost împrumutat totuși, pentru că Steaua avea „piese” grele în echipă, pentru un an la FC Olt, unde și-a făcut intrarea în fotbalul mare. Evoluțiile sale la echipa de tristă amintire l-au readus la echipa sa de suflet, unde a jucat pînă cînd a împlinit vîrsta de 25 de ani. Cei 6 ani petrecuți la Steaua au fost pentru Ilie Dumitrescu ani grei, de muncă totală, pentru că cerințele celui mai titrat club din țară erau mari. Ilie, ajutat din plin de talent, a făcut față cerințelor clubului și în scurt timp a devenit titular de drept, iar apoi a bătut și la porțile naționalei, la o vîrstă fragedă, 19 ani. Echipa Greciei a fost în 90 cea care l-a privit pentru prima dată pe Ilie Dumitrescu într-un tricou al tricolorilor. De atunci, el a fost nelipsit din generația de aur pe care a avut-o fotbalul românesc.
A calificat România la Campionatul Mondial din SUA
Preliminariile Campionatului Mondial din 1994 au fost cele care l-au trimis pe Ilie Dumitrescu în vizorul cluburilor din străinătate. Ne aducem aminte că jucătorul a cărui „fentă de dreapta” a făcut multe victime, nu însă precum cele din meciurile cu Cipru și Belgia. Românii se descurcau greu în fața unei echipe care atunci avea o cotă aproape de „zero”. A ieșit la rampă Ilie care ne-a ușurat inimile cu cele două „boabe” cu care România a cîștigat meciul cu 2-1. Și nu avea să fie ultima ispravă a internaționalului. După puțin timp, meciul hotărîtor, cu Belgia, avea să-l scoată în prim plan pe același jucător al cărui tricou avea imprimat pe spate numărul 8. Belgienii aveau nevoie și de un meci egal (în tur cîștigaseră cu 1-0). La pauză, 0-0. A venit momentul Ilie, care a catapultat balonul cu piciorul stîng, din prima, în dreapta portarului: 1-0 și tribunele din Ghencea au luat foc. Un foc ce nu s-a stins, ba chiar s-a întețit atunci cînd același Ilie a făcut ros de un penalty, transformat apoi de Răducioiu. Chiar dacă prin gafa lui Belodedici din ultimul minut al partidei oaspeții au redus din handicap, România obținea biletele pentru Statele Unite. Cu un gol înscris în poarta Cehoslovaciei, Ilie Dumitrescu a încheiat calificările cu 4 goluri, fiind la acea oră cel mai reprezentativ fotbalist român.
Și-a bătut joc de Argentina
Elveția, Statele Unite, Columbia și România. Așa a arătat grupa pe care antrenorul Puiu Iordănescu avea de gînd să o cîștige. A cîștigat-o, chiar dacă echipa noastră a fost umilită de Elveția (1-4). Ilie Dumitrescu a jucat, dar nu a mai fost cel care s-a „destrăbălat” în preliminarii. A fost de ajuns să apară la orizont Argentina. Argentina lui Maradona, dar, în acel meci cu noi, cel mai bun jucător al tuturor timpurilor nu avea să fie pe teren. A renăscut însă Ilie. O lovitură liberă ce se anunța doar o centrare a fost transformată de Ilie Dumitrescu într-un gol de kinogramă. „Cred că meciul cu Argentina a fost unul istoric pentru mine. Prin cele două goluri, am avut o contribuție esențială la ridicarea valorii fotbalului românesc”, spune Ilie Dumitrescu, cel care la 33 de ani pe care-i are nu-și poate opri un ușor oftat, dat de zilele de glorie care, din păcate, au trecut. Argentina a egalat, însă după numai cîteva minute același Ilie a „mîngîiat” o minge venită de la Hagi care s-a strecurat, ușor, în plasă. Hagi a punctat și el apoi, iar asalturile argentinienilor pînă în final s-au lovit de o apărare „beton”, care doar o singură dată a gafat. România obținea cea mai mare performanță din toate timpurile și, cu puțină șansă, acel memorabil meci cu Suedia, pierdut la loviturile de la 11 metri, putea să semneze pe condica semifinalelor. N-a fost să fie. În cele 62 de meciuri jucate la echipa națională, Ilie Dumitrescu a punctat de 22 de ori.
Transferat la Tottenham pentru 4,3 milioane de dolari
Campionatul Mondial, dar și partidele jucate de el în preliminarii, i-au crescut nu numai interesul unor cluburi, dar și cota. Tottenham Hotspur a fost echipa care a cîștigat bătălia pentru Ilie, deși a scos din visteria clubului nu mai puțin de 4,3 milioane de dolari. Dumitrescu chiar se mîndrește cu acest record care încă nu a fost bătut. Are însă și motive s-o facă, de vreme ce a făcut parte dintr-o generație cu care România se va întîlni peste mult timp.
Cît timp a fost Ardiles antrenor al echipei londoneze, Ilie Dumitrescu a avut o perioadă foarte bună de joc. Lumea l-a îndrăgit, fiind mereu titular și aducîndu-și aportul la victoriile Totenham-ului. Pe lîngă acestea, Ilie Dumitrescu s-a impus prin jocul latin, plin de spectacol, dar în urma căruia rezultatul a fost mai presus de orice. A survenit înlocuirea lui Ardiles cu Francis, „adeptul unui joc închis, defensiv”, după cum spune Ilie Dumitrescu. „Am fost considerat omul lui Ardiles și, implicit, sacrificat de noul antrenor. Aici a contat educația profesională pe care n-o aveam, de a trata ambele faze ale jocului. Credeam că trebuie să fac doar faza de atac. Dacă aș fi dat importanță și fazei de apărare, reușeam să mă mențin titular și în perioada Francis. Transmit jucătorilor mei să nu cadă în aceeași capcană în care am căzut eu atunci”, spune Dumitrescu.
Despărțirea dintre cei doi s-a produs în cele din urmă, iar 6 luni de zile Ilie Dumitrescu a apărat culorile clubului West Ham United. Vorba vine a apărat, pentru că, în urma unei leziuni fibrilare, actualul antrenor al Bacăului a stat mai mult pe la doctor.
Despre Londra, Dumitrescu are numai cuvinte de laudă. Ar fi fost culmea să nu fie așa. „Este un oraș de vis. Sînt locuri deosebite. A fost cea mai frumoasă perioadă a mea de pînă acum. Locuri selecte, lume civilizată. Gentleman-agrement s-a născut acolo. A fost pentru mine o experiență de neuitat, din care am învățat foarte multe”, se destănuie Ilie Dumitrescu.
Fostul internațional nu a ratat muzeele, monumentele și tot ceea ce înseamnă cultură în cei doi ani petrecuți pe tărîm britanic. În final, el crede că a fost un fotbalist iubit acolo, în primul rînd pentru stilul său de joc prin care a adus fantezia latină în campionatul din Anglia.
Totuși, presa locală l-a luat în colimator și, după cum spune Dumitrescu, i-a aruncat un mare neadevăr în față. S-a scris atunci că ar fi avut o relație cu soția unui polițist. „E un subiect despre care nu-mi face plăcere să vorbesc. Nimic din ce s-a scris nu este adevărat. Acolo, în general, cînd stai de vorbă cu cineva imediat se speculează. Însă eu spun că în cazul meu s-a întrecut măsura, iar eu am fost cel care a suferit fără să am vreo vină.” A fost singurul necaz din viața extrasportivă a lui Ilie.
A urmat experiența Sevilla, după care nu a ieșit nici șifonat, dar nici în glorie.
Iliuță, cel de-al treilea copil al său, s-a născut în Mexic
O capitală cu 23 de milioane de locuitori și cu o echipă, FC America, l-au primit pe Ilie Dumitrescu, în anul 1996, cu brațele deschise. Mexicanii nu sînt ca englezii, dar Ilie Dumitrescu s-a adaptat stilului de viață din Mexic. Pentru că pînă la urmă el și-a decis soarta. Chiar dacă Londra a fost ceva de vis, de neuitat pentru Ilie, timpul petrecut în Mexic va rămîne în memoria lui. În acea perioadă s-a născut cel de-al treilea copil al său, care poartă același nume cu al tatălui său, Ilie. „De aceele locuri mă leagă un eveniment important din viața mea. Acolo s-a născut băiețelul meu Ilie, care acum are cinci ani”, spune Ilie Dumitrescu, un tată împlinit și fericit.
A jucat la FC America doar un an, după care s-a transferat tot la o echipă mexicană, Atlanta. A fost titular la ambele echipe. Totuși, în Mexic nu s-a simțit în apele lui. „E foarte greu să joci acolo, la o altitudine de 2000 de metri. Plus, ora de disputare a meciurilor, 12 ziua, din cauza televiziunilor, cele care plătesc. Este cumplit să joci în acele condiții.”
Deși mai avea contract încă un an de zile, Ilie Dumitrescu a renunțat. A făcut-o pentru Steaua. „Am vrut să-mi închei cariera la Steaua. Nu mai simțeam aceleași emoții în Mexic. Trebuia să fac ceva pentru clubul care mi-a dat totul și la care am obținut cele mai mari satisfacții.”
„Nu sînt un om bogat. Bill Gates este”
Ilie Dumitrescu nu vorbește despre banii pe care i-a cîștigat din fotbal. Spune însă că în Anglia și Spania i-a mers cel mai bine. Din punct de vedere material. „Este o indecență după mine atunci cînd cineva mă întreabă cît am cîștigat din fotbal”, spune puțin supărat Ilie care specifică imediat că el nu știa salariile pe care le cîștigau colegii lui, de la echipele la care a evoluat. „Este o chestie ce trebuie păstrată,” spune Dumitrescu. Același antrenor al FCM Bacău nu se consideră un om bogat. „Un om bogat este Bill Gates.” Dumitrescu ține să specifice că banii nu i-au schimbat comportamentul. „Am rămas același Ilie Dumitrescu”, un om care din punct de vedere material este asigurat pînă la adînci bătrîneți. Atît el, cît și familia lui. „Cît pot să-mi permit anumite lucruri și să nu cad în extravaganță este OK”, încheie Ilie Dumitrescu rubrica financiară.
Letiția i-a cucerit inima la o prezentare de modă
În 1996, Ilie Dumitrescu și Nela divorțau, după 7 ani de căsnicie. Cei doi copii, Dănuț Ștefan (13 ani) și Sică (10 ani), au rămas cu mama lor. „Este o tipă deosebită, cu care am rămas prieten. Este mama copiilor mei și o respect foarte mult”, spune Ilie Dumitrescu. Fostul internațional este de părere că „într-o relație sînt momente în care lucrurile nu mai merg și atunci este mai bine să iei o asemenea decizie.” Același Ilie spune că despărțirea dintre el și Nela a fost mai mult decît amiabilă. „Între doi prieteni care au împărțit foarte multe lucruri împreună. Este foarte urît ca două persoane să poarte ură și dușmănie”. Poate cel mai sensibil moment al cauzei despărțirii a fost atunci cînd Ilie si-a dat seama că „Nela avea nevoie de o mîngîiere pe care eu nu mai puteam să i-o ofer”.
Cei doi copii proveniți din căsătoria cu Nela primesc o pensie lunară de 1500 de dolari, iar în fiecare sfîrșit de săptămînă iau masa cu tatăl lor, și cu celaălalt frățior, de cinci ani, Ilie, în locul preferat, restaurantul Hilton. „Două persoane care nu se înțeleg și stau împreună de dragul copiilor nu fac decît să-i chinuie. Ei simt cînd o relație nu merge. N-a să încetez să-mi iubesc copiii. Sînt ca niște icoane pentru mine. Îi divinizez. Despărțirea de Nela nu a schimbat cu nimic relația dintre mine și copii. Cel mic, Iliuță, este favorizat, pentru că stau cu el în casă, prin prezența mea fizică”.
Letiția este persoana cu care Ilie Dumitrescu trăiește din 93 o adevărată poveste de dragoste. Relația lor a prins contur abia după trei ani, adică atunci cînd Ilie a divorțat. „Ca orice tînără de familie bună nu i-a convenit că sînt căsătorit, iar relația s-a consolidat abia după ce am divorțat”.
A cunoscut-o la o prezentare de modă, la care Ilie Dumitrescu a fost invitat. I-a picat cu tronc din prima, dar pînă la primul sărut a trecut ceva timp. „Letiția era în ultimul an la Filologie. Nu mi-a acordat multe întîlniri. Ne-am cunoscut mai bine după multe luni de zile. Ca orice lucru care nu este construit în grabă, ne ține uniți. Este o tipă de o cultură vastă, inteligentă dar ceea ce eu apreciez cel mai mult este corectitudinea”.
Pe urmele lui Becali pentru un an
După ce a renunțat la cariera de fotbalist, Ilie Dumitrescu s-a orientat spre cariera de impresar. El spune că nu a fost influențat sau ajutat de Giovanni Becali, ci pur și simplu a făcut-o din curiozitate. Și-a dat seama apoi că noul job i-a adus „experiență, cunoașterea regulamentelor și contactul cu lumea bună a fotbalului”. Totuși, după mai bine de un an, Ilie Dumitrescu a renunțat: „În birou m-am simțit departe de fotbal. Biroul nu este pentru mine. Vestiarul și contactul cu jucătorii mă fac să nu simt lipsa acestui fenomen, pe care-l iubesc cel mai mult.” Vorbind totuși despre impresariat, Ilie Dumitrescu spune că Giovanni Becali nu are adversar în țară. „Puțini în Europa pot concura cu el și cu firma ISM. Sînt o forță, cu rezultate. Toată crema fotbalului a trecut prin mîna lui. De relații, nu se mai pune problema”, spune Ilie, care face parte din crema lui Becali.
FCM Bacău este provocarea lui Ilie Dumitrescu
După ce a trecut ca antrenor pe la Galați și Brașov, Ilie Dumitrescu a cedat în fața propunerii clubului băcăuan. Iritat de întrebarea „de ce Bacăul?”, la care a răspuns scurt, „da’ ce are Bacăul?”, Ilie Dumitrescu a spus că pentru el a fost o provocare. A renunțat pentru această provocare la naționala de tineret. Oferta Bacăului a venit la cîteva zile de la despărțirea lui Ilie de „națională”, iar acesta a răspuns afirmativ fără să amîne prea mult decizia finală. „Am ales Bacăul datorită unui singur factor: valoarea lotului. Sînt jucători pe care îi admir, precum Ciobanu, Ciocoiu, Cursaru, Prunea, Baciu. Este un nucleu solid, sănătos, care a trecut printr-un moment greu. Avem nevoie de timp pentru ca împreună să formăm o echipă competitivă și să putem pune probleme adversarului.” Același Ilie nu a uitat de factorul material: „condițiile sînt foarte bune la Bacău. Contractele sînt plătite la zi. Aici există o stabilitate și sper să se înțeleagă clar că o echipă nu se poate construi peste noapte. O echipă are nevoie de timp pentru ca relațiile de joc și omogenitatea să-și spună cuvîntul într-un viitor apropiat.”
După cum declară, Ilie Dumitrescu a aflat despre varianta Bacău abia după ce și-a dat demisia de la naționala de tineret, cel care l-a sfătuit să accepte provocarea fiind chiar impresarul despre care a spus că nu are rival în țară, Giovanni Becali.
Giorgio Armani, Issey Myake și ciocate
Ilie Dumitrescu s-a mutat la Bacău într-un apartament cu două camere, la Infobac. Este mulțumit de felul în care este tratat de către băcăuani, deși spune că preferă să nu facă o comparație între locurile pe unde s-a perindat de-a lungul timpului. „În orice oraș există locuri frumoase. Mă simt foarte bine aici”, spune Ilie Dumitrescu. Iliuță al său a rămas la București, cu Letiția, pentru că merge la Grădinița Britanică, la Sofitel. Cu toate acestea, Letiția vine des în Bacău, pentru a fi cît mai mult timp alături de Ilie. Nici el nu se lasă mai prejos și, în fugă, după fiecare meci, i-a calea Bucureștiului.
Pentru că stă mai mult pe la stadion acolo își găsește timp și pentru a servi masa. Nu numai acolo însă, pentru că, din cînd în cînd, mai calcă pragurile restaurantelor Milenium și Odiseea. Îi place doar vinul roșu, dacă s-ar putea Prințul Matei și Castelul Bolovanului. De tărie nu se atinge. „În București nici nu mai știu cîte sticle de băuturi am de care nu mă ating”, spune cu un ușor zîmbet Ilie Dumitrescu.
În fiecare zi bea la masa de prînz un pahar de vin roșu bun. La fel fac și noii săi elevi, fotbaliștii băcăuani.
Colegul de cameră a lui Hagi, pe vremea cînd tricourile celor doi erau cele mai căutate, se îmbracă de la Giorgio Armani, iar în ultimul timp preferă parfumul Issey Myake. La ținuta sport, Ilie Dumitrescu poartă ciocate. „Nu îmi plac în mod deosebit, însă în ultima perioadă, la îmbrăcămintea sport, se poartă”. E în pas cu moda Ilie, așa cum îi stă bine nu numai unui băiat de 33 de ani care a locuit în Anglia, Mexic și Spania, dar și unui antrenor care nu a cunoscut înfrîngerea de cînd a venit la Bacău. (Cristian BLĂNUȚĂ)
Lasă un răspuns