• ideea unui vicariat al Episcopiei Romanului la Bacău este o necesitate evidentă”, consideră conf. univ. dr. Neculai Lupu, președintele Consiliului Județan Bacău
După 1990, statul român, devenit democrat prin schimbarea regimului politic, a început să se reîntoarcă spre tradițiile religioase, închise timp de 45 de ani între zidurile bisericilor și ale familiilor credincioșilor. Una dintre prioritățile constante ale regimurilor politice instaurate în decursul celor 13 ani, cîți s-au scurs de la evenimentele din decembrie 1989, a fost susținerea financiară a lăcașurilor de rugăciune. Dacă aproape toate confesiunile religioase recunoscute oficial de statul român au beneficiat de ajutorul comunităților din străinătate, lucru dificil de realizat în anii dictaturii comuniste, Biserica Ortodoxă nu s-a putut reîntrema decît susținută de credincioși și de statul român. Revigorarea spirituală s-a manifestat îndeosebi sub aspectul ridicării de biserici, un vid resimțit puternic de români. De altfel, aceasta a fost una dintre doleanțele credincioșilor, privați de-a lungul unei jumătăți de veac de asemenea gînduri.
Între județele prinse în acest proces de reînnoire spirituală se află și Bacăul. Cu un potențial economic de invidiat, Bacăul încearcă și o înălțare cultural-spirituală. La ora actuală în județul nostru se află peste 80 de biserici și mănăstiri în construcție. În condițiile în care, pînă în 1990, eram unul dintre județele sărace sub aspect al ctitoriilor de rugăciune. Totodată, există 120 de șantiere, însemnînd biserici în reparații, case parohiale, case de asistență socială și alte asemenea. „Din punct de vedere bisericesc, județul Bacău este un șantier permanent”, afirmă Prea Sfințitul Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Nimeni nu poate fi pesimist în această direcție, spunînd că, în momentul de față, e vorba doar de „ziduri, ziduri”, după cum zicea părintele Cleopa, sau de o autentică reînnoire spirituală. Și aceasta pentru că efectele acestor acțiuni se vor putea vedea doar de-a lungul timpului. Însă, pentru județul Bacău, este evident că, în ultimii 13 ani, s-au petrecut lucruri altă dată imposibile din acest punct de vedere. Toată această facere și refacere din sînul Bisericii a fost posibilă, la nivelul Bacăului, cu suportul material și financiar al autorităților județene, care s-au implicat și în susținerea dimensiunii religioase. O strategie din care pot cîștiga ambele părți.
O țară pe care virusul secularizării nu a distrus-o
Una dintre cele importante dimensiuni religioase a Europei creștine este oferită de Ortodoxie. După prăbușirea comunismului în 1989, Ortodoxia creștină a manifestat o vitalitate necunoscută mai înainte, însoțind, nu o dată, o renaștere religioasă impresionantă. Prin structurile lor ecleziastice autocefale, Bisericile Ortodoxe au fost chemate să răspundă reînnoirilor națiunilor la a căror modelare aceste biserici au contribuit de-a lungul istoriei. O reînnoire de care națiunile s-au lipsit în timpul regimurilor comuniste.
După 1990, transformările politice din Europa de Est, altădată comunistă, și trecerea la o cale democratică și la o economie privatizată au permis întoarcerea la o viață religioasă normală (adică la o liberă manifestare) în majoritatea țărilor din Est. Această situație socio-politică și economică este nouă și, în consecință, deschiderea noilor state către mondializare și globalizare dă naștere la mutații și recompuneri și la nivelul sentimentului religios și creează premizele accelerării procesului de secularizare a societății.
În România, secularizarea nu a căpătat proporțiile din alte țări. Cu toate împrejurările nefericite prin care țara noastră a trecut pînă în 1989, populația a rămas credincioasă, din punct de vedere religios. Cercetările științifice întreprinse remarcă Biserica printre primii factori de încredere și stabilitate, în această perioadă de tranziție. Un sondaj al Biroului de Cercetări Sociale, realizat în noiembrie 2000, evidenția că 62% dintre subiecții chestionați se roagă zilnic și doar 4% nu se roagă niciodată.
Dupa statisticile oficiale, 98,5% din populație se declară aparținătoarea unui cult religios. Este adevărat că, prin specificul Ortodoxiei, frecventarea lăcașelor de cult și manifestarea publică a credinței sînt mai scăzute. Peste 60% frecventează bisericile ocazional, mai ales la marile sărbători religioase. Dar 20-25% sînt prezenți sistematic în lăcașurile de cult.
Episcopia Romanului – o tradiție neîntreruptă de secole
Toate aceste statistici nu au lăsat indiferente autoritățile politice. Pentru că starea de fapt există, spre exemplu, în județe precum Bacăul sau Iașul, și nu se regăsește și în alte părți ale țării, pentru simplul motiv că ordinea și prioritățile nu converg spre latura religioasă. Ori Moldova nu s-a dezis niciodată de primatul factorului religios în viața comunității.
Episcopia Romanului este cea mai veche episcopie din țară în care șirul episcopilor și scaunul episcopal nu a fost schimbat niciodată. O tradiție păstrată cu sacrificii de-a lungul veacurilor, care vorbește de la sine despre consecvența ierarhilor și a credincioșilor din această parte de țară.
„Băcăuanul” – o titulatură religioasă ce conferă importanță Bacăului
Noul ierarh-vicar, Ioachim, ales în urmă cu trei ani la propunerea Prea Sfințitului Episcop Eftimie al Romanului, după ce Episcopia a fost despărțită prin refacerea vechii Episcopii a Hușilor, desființată abuziv de către comuniști, poartă titulatura de „Băcăuanul”. Un nume ce se meține în șirul episcopilor trecuți prin scaunul de la Roman, oferit încă o dată de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române. Titulatura noului arhiereu vicar Ioachim Băcăuanul definește Bacăul, sub aspectul reprezentării imaginii religioase a județului în țară și în Europa. Iar pe filieră religioasă sînt stabilite cele mai trainice și mai eficiente legături. Nu de puține ori, oameni de afaceri, investitori străini au poposit în România, atrași de tradițiile religioase ale Moldovei. Fie și pentru acest motiv, Bacăul nu trebuie să se simtă rupt de scaunul episcopal de la Roman, un oraș prins la marginea impresionantei Arhiepiscopii a Iașilor. Pentru Bacău, s-ar putea spune că locul său ar fi putut fi altul dacă tot cursul istoriei, începînd de la fiul lui Ștefan cel Mare și Sfînt, Alexăndrel, s-ar fi desfășurat pe alte coordonate. N-a fost să fie, însă orașul se poate mîndri actualmente cu o ctitorie ștefaniană, la care se adaugă vestigiile materiale ale unei curți domnești păstrată în inima urbei. Ce-ar fi fost dacă acea curte domnească a lui Alexăndrel ar fi devenit centru domnesc?
Județul în care se ridică cea mai mare Catedrală ortodoxă din Estul Europei
Astăzi, Bacăul intră pe un făgaș nou, dacă privim linia istorică. Dezvoltarea economică nu a lăsat indiferentă nici refacerea vieții spirituale. În municipiul Bacău se află acum în construcție una dintre cele mai impozante și mai mari catedrale din sud-estul Europei și cea mai mare începută în mileniul III din această parte a continentului, Catedrala „Înălțarea Domnului”. În jurul acestui lăcaș de cult există toate premizele dezvoltării unei activități religioase intense, mai ales că Biserica beneficiază și de susținerea factorului politic, indispensabil astăzi, ca și în perioadele trecute.
Trebuie să ținem cont că trăim într-o epocă în care tradiția religioasă are nevoie de susținere financiară și suport material, fără de care continuitatea apare extrem de dificilă de realizat. Ori ordonatorii banilor sînt factorii politici care dispun după cum doresc de aceștia. Iar pentru ca Bacăul, autoritățile politice s-au arătat interesate de aspectul religios. Cel puțin pînă acum.
Factorul politic județean susține activitatea Episcopiei Romanului
Ridicarea catedralei a început să influențeze și problema activității pastoral-misionare din cadrul Episcopiei Romanului. După cum se știe, în ceea ce privește jurisdicția canonică și pastorală a Episcopiei Romanului aceasta se întinde în mare măsură peste județul Bacău. După reactivarea Episcopiei Hușilor, unită cîteva zeci de ani de acea a Romanului, cea dintîi și-a recăpătat vechea jurisdicție, iar scaunul episcopal de la Roman a rămas la marginea teritoriului său canonic, avînd sub oblăduire o mică parte din Neamț, restul fiind Bacău. Cu alte cuvinte se impune ca activitatea misionară, „care se desfășoară în proporție de 80 la sută în județul Bacău”, după cum ne-a declarat Prea Sfințitul Arhiereu Ioachim Băcăuanul, să fie intensificată, cîmpul de misiune fiind foarte larg și foarte bogat. Cu alte cuvinte vorbim de o realitatea istorică, fără precedent, care a fost luată în seamă foarte serios de autoritățile religioase ortodoxe, în special de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, fie și prin titulatura acordată arhiereului vicar.
În aceste condiții, este explicabilă dorința forului bisericesc de la Roman de a întrezări lucid și pertinent, în jurul Catedralei „Înălțarea Domnului”, un puternic centru de misiune ortodox. „Pe lîngă Catedrala «Înălțarea Domnului», un proiect de anvergură în care sîntem susținuți de Consiliului Județean Bacău, încercăm să găsim spații pentru activitatea administrativă, filantropică, misionară, socială, a Episcopiei”, ne-a spus Prea Sfințitul Ioachim Băcăuanul. Intenția autorității bisericești vizează o mai bună coordonare a activității sale în spațiul băcăuan, existînd suportul autorității județene. „Încercăm să focalizăm pe Bacău aceste sectoare ale Episcopiei, pentru a le dinamiza. Așa cum se cunoaște, din păcate, instituțiile noastre care administrează aceste activități se află la Roman, și nu au un sediu nici în Bacău, nici în celeltate orașe sau comune din județ. Ori centralizarea tuturor informațiilor, la distanță de Bacău, diminuează mult din valoarea acestora, scăzînd mult și din eficiența lor”, a precizat Prea Sfințitul Ioachim Băcăuanul.
„Ideea unui vicariat al Episcopiei Romanului la Bacău este o necesitate evidentă”, consideră Neculai Lupu
O viziune realistă, susținută și de autoritatea politică județeană, dornică să se implice concret în ajutorarea Episcopiei Romanului. „Ne-am angajat încă din 1992 în susținerea Episcopiei, prin cofinanțarea Catedralei. Acest lăcaș de rugăciune, atît de necesar pentru băcăuani, a început pe banii enoriașilor, după care noi am preluat finanțarea”, a afirmat Neculai Lupu, președintele Consiliului Județean. A fost doar unul dintre pașii făcuți de autoritatea județeană. „Trebuie să legăm trecutul de realitatea istorică a vremurilor noastre, așa cum ni se oferă ea astăzi, iar intenția de a crea un vicariat al Episcopiei Romanului la Bacău este o stare de fapt evidentă, pe care trebuie să o susținem așa cum putem”, a mai adăugat el. Profesor și președinte al celei mai înalte autorități din punct de vedere administrativ și politic din Bacău, Neculai Lupu știe că ultimul cuvînt îl va avea tot autoritatea bisericească supremă. „Sîntem conștienți că nu noi, societatea civilă, hotărîm cînd este momentul pentru o asemenea inițiativă, ci aceasta aparține autorității bisericești. Dar trebuie să căutăm momentele propice pentru a putea avea toate argumentele în favoarea acestui pas. Vom susține activitatea Episcopiei Romanului pentru a ne putea prezenta în fața consiliului legislativ al Episcopiei Romanului (Adunarea eparhială) cu tot ceea ce trebuie pentru a primi aprobarea unui astfel de vicariat”, a mai precizat președintele Lupu. Momenul cel mai apropiat pentru acest pas este anul 2004, anul Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfînt. Atunci există în intenția autorităților organizarea unor ceremonialuri și pelerinaje de anvergură în toată Moldova, care să înceapă de la Borzești, locul unde, potrivit tradiției, s-a născut și a copilărit marele voievod. Actualmente, biserica din Borzești se află în restaurare.
Marea problemă este lipsa spațiului
Una dintre marile probleme care se ridică în fața acestei inițiative este lipsa unui spațiu aferent pentru funcționarea unor activități ale Episcopiei. „Dacă se va putea găsi un sediu, s-ar putea crea un ansamblu armonios cu Catedrala «Înălțarea Domnului». În acest sediu s-ar putea organiza întruniri ecumenice, panortodoxe, ar putea fi sediul sectorului cultural al Episcopiei Romanului, biroul unui post de radio ortodox, săli de conferință, un centru de informații bisericești, sediul sectorului de asistență socială în parteneriat cu instituții de profil din cadrul Consiliului Județean sau al altor autorități locale, un birou de pelerinaj național și internațional, sediul Asociației Studenților Creștini Ortodocși din România, o casă de protocol a Episcopiei, și altele”, ne-a precizat Prea Sfințitul Ioachim Băcăuanul.
Problemele episcopiei sînt cunoscute la nivelul Consiliului Județean, care se află deja în căutarea unor soluții în această direcție. Aceasta este și problema Centrului Eparhial de la Roman, în condițiile în care Episcopia nu posedă decît o singură clădire în municipiul Bacău, respectiv sediul celor două protopopiate din curtea bisericii Precista. „Avînd în posesie un așezămînt deosebit, am putea focaliza o parte a acestor activități în județul Bacău, sub patronajul Episcopiei Romanului, al cărei sediu istoric este la Roman”, a precizat Arhiereul-vicar al Episcopiei Romanului.
În județul Bacău există actualmente peste 80 de biserici și mănăstiri în construcție
De altfel, Episcopia Romanul se definește sub toate aspectele prin Bacău. „La ora actuală există, așa cum s-a mai precizat, peste 80 de biserici și mănăstiri în construcție la nivelul județului. Peste 120 de șantiere care însumează biserici în reparații, case parohiale, case de asistență socială și alte șantiere pe lîngă sfintele lăcașuri. În fiecare oraș și municipiu avem în construcție biserici. La Onești, unde pînă în 1990 nu exista decît o singură biserică, se înalță acum o catedrală și alte biserici. Lăcașuri se ridică și la Comănești și Moinești. La Dărmănești se află în construcție două biserici, ca să nu mai vorbim de Bacău”, spune Prea Sfințitul Ioachim Băcăuanul. Mai mult, sub aspect al pelerinajului, majoritatea mănăstirilor din Eparhia Romanului sînt în județul Bacău. În timpul regimului comunist, toate mănăstirile au fost desființate în urma decretului 410 din 1956, cînd autoritățile comuniste au hotărît ca toți monahii sub 50 de ani să fie scoși forțat din mănăstiri și obligați să se încadreze în fabrici.
După 1990, unele dintre ele au fost reactivate, iar altele s-au înființat. „Există în momentul de față 27 de mănăstiri și schituri, în cadrul Eparhiei noastre, iar Consiliul Județean s-a angajat să le ajute. Totodată, președintele Neculai Lupu a promis, pentru a activa și a susține pelerinajul la nivelul județului Bacău, că va asfalta toate drumurile care duc spre mănăstiri”, a mai adăugat Prea Sfințitul Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Deja acest proiect a fost început în urmă cu cîțiva ani, unele drumuri care duc spre locurile de pelerinaj fiind asfaltate. Iar unul dintre cele mai recente este cel care duce de la Berzunți spre Mănăstirea Sfîntul Sava, o ctitorie monahală nouă.
Consiliul Județean sprijină recuperarea mănăstirii Ruginoasa
Chiar dacă nu este mediatizată permenent și constant, implicarea Consiliului Județean în susținea Episcopiei Romanului este evidentă nu numai în susținerea Catedralei „Înălțarea Domnului” din Bacău, unde se îndreaptă o mare parte din fondurile autorității județene, ci și în alte proiecte, ce țin exclusiv de revigorarea vieții monahale în Eparhia Romanului. „Consiliul Județean finanțează un proiect la Comănești și altul, de anvergură, la Răchitoasa, unde de ani buni funcționează un cămin de bătrîni în incinta fostei mănăstiri Răchitoasa. Aceasta, un obiectiv de patrimoniu cu certă valoare, a fost desființată în timpul acțiunilor de secularizare din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A devenind cămin de bătrîni, însă, ca urmare a implicării Consiliului, aceștia se vor muta la noul azil, construit în altă parte a comunei, iar noi vom recupera mănăstirea Ruginoasa, unde va funcționa o obște de maici. Nu vom abandona activitatea social-filantropică, aceasta urmînd să funcționeze în cadrul mănăstirii, unde vom organiza tot o asemenea activitate, însă sub supravegherea măicuțelor”, ne-a spus Prea Sfințitul Ioachim.
Relația autorității județene este bună cu toate protopopiatele din Bacău
După cum se știe finanțarea personalului neclerical revine tot Consiliului Județean, care a alocat anul trecut cîteva miliarde de lei în această direcție.
Pe de altă parte, la nivelul județului Bacău se află în momentul de față patru protopopiate. Practic la nivelul Episcopiei Romanului activează în prezent cinci protopopiate, dintre care doar unul se află la Roman. Restul sînt la Bacău (două), la Moinești și la Onești.
Activitatea Consiliului Județean este apreciată și la nivelul protopopiatelor din județul Bacău, unde relația statului cu Biserica este foarte bine văzută de cei cărora Centrul Eparhail le-a încredințat buna funcționare a lăcașurilor de rugăciune. Unul dintre momentele care au rămas ca semn de respect al Consiliului Județean față de preoțimea băcăuană s-a consemnat la finele anului trecut, cînd a avut loc o întrunire cu preoții. „La finele anului trecut, Consiliul Județean ne-a chemat pe toți protopopii din Bacău la o discuție. În decursul a cîteva ore, am dezbătut toate problemele Bisericii Ortodoxe și Romano-catolice, la nivelul județului nostru. Toți cei prezenți am apreciat această acțiune, mai ales că președintele Consiliului Județean, Neculai Lupu, a fost alături de toate acțiunile desfășurate de protopiatele băcăuane. Domnia sa a participat la evenimente istorice ori la sfințirile care au avut loc, arătînd prin aceasta că este interesat de problemele bisericești”, ne-a declarat Constantin Alupei, protopopul de Onești.
Relația Consiliului Județean este una care funcționează bine și la nivelul protopopiatului Moinești. „Am fost susținuți de Consiliul Județean, prin persoana președintelui Neculai Lupu, la diferite proiecte aflate în derulare la nivelul protopopiatului nostru. Școlile din cadrul parohiilor, bisericile de la Zemeș sau Bolătău au primit sprijin din partea forului județean. Prin discuțiile purtate la nivelul Consiliului Județean, ceilalți factori de răspundere au fost determinați să susțină lăcașurile de rugăciune. La nivelul protopopiatului nostru, după 1990, am avut 30 de biserici la care s-au început lucrările de construție, iar dintre acestea, 22 au fost deja sfințite. Apoi, alte 36 de biserici au fost resfințite după ce s-au făcut reparații capitale. O parte din fondurile necesare acestor lucrări au fost primite de la Consiliul Județean”, a afirmat preotul Petru Todeancă, protopopul de Moinești.
Și la nivelul protopopiatelor din Bacău, legăturile au fost stabile și eficiente. „Relațiile sînt dintre cele mai bune într cît la conducerea Consiliului Județean sînt oameni credincioși, care au ajutat multe parohii din cadrul Protopopiatului Bacău Nord. Noi le mulțumim și așteptăm și pe mai departe susținerea financiară pentru a duce la bun sfîrșit reparațiile din cadrul bisericilor din protopopiatul nostru”, a spus protopopul Constantin Tomozei, din cadrul Protopopiatului Bacău Nord. „Relațiile Episcopiei Romanului, și deci a protopopiatului sînt foarte bune cu Consiliul județean și, în general, cu toți factorii de conducere locali. Am fost susținuți și ajutați în demersurile noastre atît financiar, cît și material, lucru vizibil la nivelul bisericilor și a altor așezăminte ridicate pe lîngă sfintele lăcașuri”, a declarat preotul Vasile Radu, protopopul de Bacău Sud.
„Această sinergie trebuie să continue”
Dacă pînă acum relația statului cu Biserica este una bună, acest lucru este, în primul rînd, în favoarea credincioșilor, cărora li se oferă mijloacele propice apropierii de Dumnezeu, prin construirea de biserici și așezăminte monahale.
„Faptul că relațiile Episcopiei Romanului cu membrii Consiliului Județean sînt salutare, acest lucru este benefic pentru toată lumea. Sinergia aceasta trebuie să continue, pentru că presupune stabilitate, echilibru, bunăstare, încredere în viitor. Numai așa, fiecare credincios sau responsabil administrativ își va structura identitatea spirituală și cetățenească în locul în care viețuim și în timpul pe care-l parcurgem”, a specificat Prea Sfințitul Arhiereu-vicar Ioachim Băcăuanul.
Lasă un răspuns