Adolescența este vîrsta la care toată lumea descoperă și încearcă extremele vieții. Tot ce este interzis, tot ce înseamnă subiect „tabu” este facut și atins de către generațiile de adolescenți. Ei sunt nonconformiștii, rebelii, „oaia neagră” a societății de peste tot. Nu e adevărat? De cîte ori ați auzit expresia „tineretul asta din ziua de azi!”. Dacă s-ar face un sondaj de opinie, mai mult ca sigur că mai bine de jumătate dintre cei chestionați vor răspunde că tineretul din ziua de azi va duce țara de rîpă. Oare chiar așa este?
Vîrsta adoleșcenței este perioada în care tînărul este cel mai ușor influențabil. Tot ceea ce se întîmplă în jurul lui are efecte asupra comportamentului și carecterului său, care este în formare. Tot ce este ieșit din comun, excentric, deosebit, este selectat de adoleșcent și asta din dorința de afirmare în societate. Iar societatea este cea care trebuie să aibă grijă de tînăra generație. Cum? O societate care nu pune accent pe educație are șanse mici de prosperitate. Adolescentul român vede în jurul său sărăcie, corupție și jafuri la drumul mare, cu alte cuvinte, INDIFERENȚĂ. Acesta caracterizează și generația de adolescenți din ziua de azi. Indiferență față de cei din jur, față de ce se întîmplă în fața lor și chiar indiferență față de ei. Dar de unde atîta lipsă de interes, de altruism? Celebrul doctor Sigmund Freud spune:” tînărul, vrea, nu vrea, este influențat de mase”. Așa se poate explica acest comportament. Tot ce se întîmplă în jurul adoleșcentului de azi îl determină să fie așa cum l-am caracterizat, așa cum de fapt nu ar trebui.
Toată lumea duce o luptă pentru existență, o cursă în care se calcă pe cadavre, fără a se uita în stînga sau dreapta, doar înainte, pentru unicul scop: prosperitatea, siguranța și fericirea propriei persoane. În rest, nimeni și nimic nu contează. Nu se mai respectă principii, oameni și sentimente. Dacă societatea în care trăiește un tînăr îl învață numai cum să tragă țepe la cei din jur ca să fie mai bine pentru el, este normal ca el să se adapteze în acest sistem, altfel este „mîncat”. E un fel de lege a junglei: lucrează-l tu primul pe la spate, ca să nu te lucreze el pe tine. Și, dacă nu te adaptezi, ești bun cu toți, darnic și nu porți pică nimănui, ești luat de fraier.
Totul ține de mentalitate, de modul cum privim lucrurile. Trebuie să învățăm să nu ne mai „mîncăm” între noi, să învățăm cuvinte noi precum respect, altruism, compasiune. Și asta depinde numai de noi. Noi sîntemnt cei care pot sparge tiparele unei mentalități postdecembriste care nu ne-a adus nimic mai bun. Și mulți așteaptă de la noi să sachimbăm lumea.(Răzvan RADU)
Lasă un răspuns