INTERVIU cu șefa DNA Bacău, Cornelia Hrîncescu: „Oriunde se împarte ban public, există potențial de corupție!”

Procurorul-șef al Serviciului Teritorial Bacău al Direcției Naționale Anticorupție a acordat un interviu Ziarului de Bacău. Maria Cornelia Hrîncescu a vorbit despre performanțele instituției, despre cele mai sonore cazuri rezolvate din Bacău și Neamț, județele din „jurisdincția” sa, despre imaginea DNA, a explicat de ce unele dosare sunt „ținute la sertar”, așa cum spun unele voci, și să arate cum fac față procurorii deselor schimbări legislative. 

Ați preluat conducerea DNA Bacău în 2014. Cum vedeți evoluția instituției în aproape 9 ani? S-au produs schimbări în această perioadă?

Înainte de a prelua conducerea am fost procuror cu funcție de execuție aici, în DNA, pe o altă perioadă de 6 ani, din 2008 în 2014. Pentru mine nu a fost o mare schimbare preluarea conducerii, mai ales că un serviciu teritorial, care are o schemă redusă, nu presupune un management ca la nivelul unei direcții. În plus, mi-am continuat și funcția de execuție, adică am făcut dosare la fel ca și colegii mei. 

Când am preluat în 2014 conducerea DNA-ului, eram chiar foarte puțini. Eram 3 procurori, 4 ofițeri de poliție, un specialist și personal auxiliar. Schema s-a mărit constant de-a lungul timpului, acum suntem 5 procurori, inclusiv procurorul-șef de serviciu, 8 ofițeri de poliție, doi specialiști, personal auxiliar și avem un post neocupat de ofițer de poliție, dar care este în curs de ocupare. 

Este suficient, din punct de vedere al personalului?

La nivelul Serviciului Teritorial Bacău, da. Dar trebuie privit, aș zice, ca o excepție. Nu vorbesc în numele DNA, ci doar în numele structurii de la Bacău. Raportat la volumul actual de activitate, serviciul nostru este într-o situație foarte bună. Posturile au fost ocupate continuu și cred că asta a fost și principalul nostru atu, pentru că am avut activitate considerată bună și foarte bună an de an. Am avut o echipă constantă. De exemplu noi, cei 5 procurori, suntem în aceeași formulă din 2016, ori acest lucru contează foarte mult, pentru că dosarele DNA sunt complexe, se rezolvă uneori în ani de zile, ori o fluctuație de personal duce întotdeauna la întârzierea soluționării  dosarelor. Închipuiți-vă un dosar de 40-50 de volume, în cazul în care pentru orice motiv procurorul nu mai este, echipa care vine o ia pur și simplu de la zero. Trebuie studiat ce s-a făcut înainte. Poate ai alte idei sau piste decât cei dinaintea ta și atunci se poate ajunge la blocaje. 

Sechestru pe bunuri de peste 21 milioane euro

Câte dosare ați avut în lucru de când ați preluat conducerea instituției, iar dintre acestea, câte s-au finalizat cu condamnări?

La 15 ianuarie 2014 când am fost delegată inițial pe funcția de procuror-șef erau în lucru 118 dosare. Până la 1 ianuarie 2022, deci pe o perioadă de 8 ani, au fost înregistrate 1208 dosare. Deci rezultă un total de 1326 de cauze. În prezent mai sunt în lucru 108. 

Statisticile nu evidențiază numărul condamnărilor, dar se poate deduce. Conform statisticilor, în această perioadă, DNA Bacău a trimis în judecată 410 inculpați, iar 20 dintre aceștia au fost achitați. Trebuie să mai ținem cont și de faptul că mai sunt și alte dosare trimise în judecată, deci aflate pe rolul instanțelor, trimise în perioada aceasta. 

Din această perspectivă, a raportului dintre inculpații trimiși în judecată și achitați, este de remarcat ponderea achitărilor definitive, de 4,8 la sută, la nivel de DNA Bacău. Au fost și ani, cum ar fi 2018 și 2021, în care DNA Bacău nu a înregistrat nicio achitare. Rata aceasta scăzută o consider un obiectiv atins al mandatelor mele de procuror-șef. 

Ce sume de bani au fost recuperate în cei 8 ani, în urma anchetelor DNA Bacău?

DNA nu are atribuții privind punerea în aplicare a confiscărilor sau recuperarea prejudiciilor. Aici sunt organele fiscale, deci nu avem date. Dar atribuția, în ceea ce ne privește, e pe sechestre. În acești 8 ani au fost sechestrate sume și bunuri de peste 21 de milioane de euro, însă nu știm cât au fost recuperați efectiv.

Cum vă apreciați activitatea?

Au fost trimiși în judecată 410 inculpați, în total. Vorbim și de rechizitorii și de acorduri de recunoaștere a vinovăției. Mi-e greu să fac aprecieri, să nu sune a laudă. Întotdeauna e loc de mai bine. Dar activitatea DNA Bacău a fost bună, ca să nu zic foarte bună. 

Interesul societății este evidențiat de interesul mass-media, sau invers

Care a fost cel mai răsunător caz în toată această perioadă? 

În activitatea noastră nu există o ierarhie. De regulă prioritizăm soluționarea unor dosare, în special a celor mai vechi, dar și acestor cauze în care există perspectiva trimiterii în judecată și mai ales a recuperării prejudiciului sau a confiscării speciale prin instituirea de sechestre. Este însă evident că interesul societății este evidențiat de interesul mass-media, sau invers (râde, n.r.), în legătură cu dosarele mai sonore, în care sunt implicate persoane cu demnitate publică cu funcții importante în administrația locală sau cu prejudicii foarte mari. 

Dați-ne niște exemple!

Din acest punct de vedere, aș putea să aduc în discuție cel mai mare prejudiciu reținut în dosarele DNA, de peste 12 milioane de lei, într-un dosar finalizat cu rechizitoriu în 2016, ce a avut ca obiect fraudarea fondurilor europene. În acest dosar prejudiciul a fost recuperat integral de către AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, n.r.). Au fost trimiși în judecată 31 de inculpați, sunt condamnați definitiv, printre care și directorul Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Neamț. 

Avem ca un alt exemplu un dosar cu cel mai mare număr de trimiși în judecată. Este vorba despre cel de la Poliția Rutieră Neamț. Acolo au fost trimiși în judecată 67 de inculpați, aproape întreg biroul rutier de la Poliția municipiului Piatra Neamț, pentru dare și luare de mită. În sarcina unui singur agent de poliție au fost reținute 52 de luări de mită într-o singură lună de zile. 

Cel mai mare caz de luare de mită în administrația publică locală a fost tot în Neamț, și a vizat finanțarea echipei Ceahlăul. Sunt prejudicii de câte peste 5 milioane de lei reținute în sarcina Primăriei și CJ Neamț. Sunt condamnați definitiv pentru abuz în serviciu. 

Ca valoare a prejudiciului, în curs de judecată avem un dosar în care s-a reținut ca valoare a infracțiunii de luare de mită 1,7 milioane euro și 2,5 milioane de lei. (dosarul conducerii Hidrocentralei Bistrița SA, n.r.)

Unul mediatizat este și cel care îl privește pe fostul ministru de interne și fost senator Gabriel Berca și fostul deputat Mihai Banu. Aici a fost un caz de trafic de influență de 185 de mii de euro, respectiv 220 de mii de euro.

Mai este un dosar cu mită de 1 milion de euro la directorul ANAR (Administrația Națională Apele Române, n.r.)

Dacă vorbim despre cea mai grea condamnare, este de 10 ani de închisoare, față de un om de afaceri din Neamț, pentru evaziune fiscală și grup infracțional organizat. Persoana a mai fost acuzată și de cumpărare de influență, a vrut să se bucure de o sentință favorabilă chiar în acest dosar la Curtea de Apel Bacău și a fost condamnat și acolo în alt dosar, alături de avocatul său. 

Ați avut dosare „grele”, cu nume importante, dacă ne gândim la primarul din Piatra Neamț sau ministrul de interne, Gabriel Berca. Cum este pentru dumneavoastră în astfel de cazuri, există presiune din partea politicului?

Nu am simțit astfel de presiune. Presiunea aceea, de care spuneți dumneavoastră, este doar în ceea ce privește atenția deosebită de care se bucură aceste dosare, aflate în lumina reflectoarelor. În care toată lumea își dă cu părerea și trebuie să fim foarte atenți cu astfel de dosare, pentru că standardul de probațiune trebuie să fie extraordinar de ridicat. Trebuie să recunoaștem că este vorba despre cariera unor oameni, dar această mediatizare se poate întoarce împotriva DNA, dacă nu se termină cu o condamnare și atunci este… poate nu presiune este cuvântul, (ci nevoia -n.n) unui standard înalt de probațiune. 

În cazuri de genul acesta ați primit vreodată un telefon mai „de sus”? Vi s-a făcut vreo sugestie?

Nu în acel sens. Sunt dosare discutate. Este un sistem ierarhic. Așa cum văd și știu ce lucrează colegii mei, și conducerea centrală știe ce facem noi. Nu am primit niciodată nicio indicație concretă, dar putem discuta, în sensul de analiză. Iar această analiză are loc pe fiecare caz. 

În mandatele mele, cu toți șefii, nu mi s-a întâmplat așa ceva niciodată și nici nu am auzit să se întâmple așa ceva, să fie sunat un coleg ca să facă sau să nu facă dosarul X. 

Niciun procuror nu poate lucra 30-40-50 de dosare în același timp

Nu de puține ori, mai ales când vine vorba despre politicieni sau reprezentanți ai administrației locale sau centrale, există voci care spun că DNA „ține la sertar” dosare ori, din contra, le „execută” rapid

În niciun caz pentru că s-a dat o directivă pe cale ierarhică sau altfel. Dar da, sunt dosare mai vechi. Da, există o prioritizare. Niciun procuror nu poate lucra 30-40-50 de dosare în același timp. Și sunt dosare rezolvate mult mai aproape de data sesizării, evident nu poți nega acest lucru. Sunt și dosare care se rezolvă în perioade mai lungi. 

Aici sunt diferite cauze. De exemplu, dacă este un dosar cu arestați sau măsură preventivă. Este obligatoriu ca acel caz să îl rezolvi și atunci timpul alocat celorlalte dosare e diminuat. 

Un alt exemplu. Poate fi un dosar care nu are mari perspective, dar la un moment dat ceva se schimbă și poți să faci proba și să înaintezi. Prin diferite împrejurări. 

De unde pleacă anchetele? Vin oamenii să facă denunțuri, vă auto-sesizați din oficiu?

Sunt mai multe forme de sesizare. Sunt formele clasice de sesizări adresate de persoane fizice sau juridice. Plângeri sau denunțuri care vin prin orice mijloc, la sediu sau email, sau trimise la București. Cred că acestea au cea mai mare pondere. 

Mai sunt sesizări venite de la instituții publice. Curtea de Conturi, ANAF, sau chiar alte instituții, în urma unor controale. Pot fi și sesizări de la Serviciile de Informații și cele din oficiu. Aici legea nu ne obligă să spunem de unde am avut informația. 

Vă sesizați și în urma articolelor din presă?

Informația poate fi culeasă din presă, și noi ne-am sesizat din presă de mai multe ori. Chiar o urmărim, și pe cea din Bacău și pe cea din Neamț. 

Dacă îmi amintesc, cred că în dosarul cu angajările de la cabinetul primarului municipiului Bacău, din presă ne-am sesizat. 

Oamenii sunt mai dispuși să vorbească cu presa, în care au mai multă încredere și le acordă anonimatul

Cum procedați când preluați sesizări din presă?

Încercăm să facem o serie minimă de verificări și când luăm din presă, măcar să vedem dacă, de exemplu, există contractul acela, sau persoana are funcția respectivă… Sunt o serie de verificări din care reiese un tablou exact asupra a ceea ce ne sesizăm ca nici să nu ne îngreunăm singuri activitatea și să ne sesizăm pentru un comentariu scris de oricine pe un articol.

Deci vă mai dăm o mână de ajutor…

Da, sigur. Știți foarte bine că și la nivel central au fost cauze foarte frumoase care au pornit de la investigații din presă. Și poate nu neapărat de la investigații. Să știți că oamenii sunt mai dispuși să vorbească cu presa, în care au mai multă încredere și le acordă anonimatul, decât să vină către noi sau alte organe de urmărire penală. 

Apropo de încredere, care credeți că este imaginea DNA în rândul cetățenilor? 

Nu putem generaliza, să zicem că toată lumea are încredere în DNA sau nu are. Personal cred că oamenii au mai multă încredere în DNA decât în sistemul judiciar, per ansamblu. Dar este o părere personală, pentru că nu sunt în posesia unor studii. 

Primim foarte multe sesizări care nu sunt de competența noastră și când le restituim sau le trimitem în altă parte, revin cu sesizări de genul „Păi dacă nu vine DNA, e degeaba!”. Ideea e că avem o competență exclusivă, dar e în dublu sens. Doar DNA e competentă să efectueze urmărirea penală pentru infracțiunile și persoanele prevăzute de lege, dar trebuie privit și că nu avem competența de a cerceta alte infracțiuni, decât dacă sunt legate. Dacă avem mită, putem cerceta și un fals. Dar să cercetăm de la început un fals în Primăria X… nu putem. Oamenii au poate această percepție, că nu vrem. 

Ar fi esențial, în ceea ce privește avertizorii de integritate, să se păstreze posibilitatea confidențialității

Ce părere aveți de modul în care este propusă Legea avertizorului de integritate și cum v-ar afecta activitatea?

Ca idee generală, din punctul meu de vedere, ar fi esențial, în ceea ce privește avertizorii de integritate, să se păstreze posibilitatea confidențialității. Una e să privim lucrurile din biroul de șef la DNA și altceva din locul unui angajat care va mai lucra în acea instituție cel puțin o perioadă de timp. Subalternul acelorași persoane pe care va trebui să le denunțe, cu arătarea identității. Cred că lucrurile sunt total diferite și dacă există dezideratul creșterii numărului de sesizări, pentru că acesta este în scădere, aceasta ar fi o oportunitate pentru ca noi să aflăm despre săvârșirea unor infracțiuni care sunt de competența noastră și ar fi deosebit de important pentru că am afla în timp util. Angajații unei instituții sunt primii care știu, și știu în timp real ce se întâmplă. Nu poți face o achiziție, o licitație sau plată de unul singur. Ori faptul că am afla în timpul derulării infracțiunii, probațiunea ar putea fi dezvoltată foarte bine. Sunt anchete pro-active, cum le numim noi.

Ați zis că a scăzut numărul sesizărilor?

Dacă în 2015 erau 229 de sesizări în total, în 2021 sunt 122, cu un minim istoric în 2019, de doar 95 de sesizări. Această scădere se observă la nivelul întregii direcții, nu numai la Bacău. 

Am încercat, de aceea, să mai ieșim din birou și să ne sesizăm din oficiu. Am mai urmărit și presa, am încercat să aflăm informații și din alte surse. Sunt chiar persoane care vin să ne spună, dar nu-și doresc să scrie sau să semneze nimic. 

Dorim să trăim într-un stat în care există 100% condamnare? Vă zic că răspunsul meu e categoric nu!

Aveți și un eșec în toți acești ani? Un caz pe care nu ați reușit să îl duceți la capăt și care v-a rămas întipărit în minte?

În activitatea profesională a procurorilor, eșecuri sunt considerate achitările definitive și restituirile, dar în acest punct țin să fac două precizări. Una de ordin general și una de ordin particular. Cea de ordin general e următoarea: nu orice achitare este un eșec. Pentru că achitarea trebuie analizată, pentru a stabili cauzele. Dacă se datorează unor modificări legislative, că practica judiciară a evoluat într-un sens neprevăzut, nu ar putea fi considerat chiar eșec. 

Oricum acest cuvânt nu face parte din limbajul nostru. Un dosar poate fi rezolvat în 5-8 ani, poate și mai mult. Ori în această perioadă lungă, este evident că și fondul legislativ și practica judiciară pot evolua chiar la modul diametral opus. Dreptul este un organism viu. Nu se poate imputa procurorului nimic. Cifrele pot fi seci, pot fi considerate eșecuri de oameni sau mass-media. 

La Bacău, această medie de 4,8% de achitări o apreciez că e rezonabilă. Achitările, din punctul meu de vedere, exclusiv, sunt dovada faptului că este un sistem judiciar sănătos, care funcționează. Eu personal nu mi-aș dori să trăiesc într-un stat în care orice persoană acuzată este condamnată. Acel țel de 100% al condamnărilor nu este de dorit de nimeni. Deși noi suntem criticați pentru aceste achitări. Dorim să trăim într-un stat în care există 100% condamnare? Vă zic că răspunsul meu e categoric nu, pentru că atunci rolul judecătorului ar fi formal. Judecata ar fi fără sens. 

Să revenim puțin la dosare. Ne puteți spune care este zona de activitate cu cele mai multe dosare la DNA Bacău?

Nu am date exacte, dar cred că pe zona de fonduri europene sunt cele mai multe dosare. Sunt sesizări foarte multe si vin din mai multe părți. Sunt gestionate de multe instituții, gen APIA, AFIR și ele au mecanisme de control și direcții de control proprii care fac controale, și atunci vin multe sesizări. Există si DLAF, care face verificări pe orice fond european și avem instituție și la nivel european, mai nou. Cazul din Neamț e sesizare de la Parchetul European. Sunt, de asemenea, și sesizări de la persoane fizice sau juridice. 

Sunt și zone unde nu ați ajuns?

Da, sunt zone în care nu am ajuns, dar nu dau exemple, că poate mai încercăm acolo unde sunt date că există corupție. Sunt cu siguranță, nu aș vrea să se înteleagă ca suntem perfecți. Ca idee, oriunde se împarte ban public, există acest potențial de corupție.

La nivel național sunt foarte multe dosare deschise pe achizițiile din pandemie. Avem și la Bacău vreun caz?

Sunt dosare în lucru, dar nu finalizate. Cele soluționate sunt dinainte de pandemie. Aici trebuie văzut că legislația a permis achizițiile directe și Curtea Constituțională a stabilit că doar o încălcare a legii poate constitui element material al infracțiunii de abuz în serviciu. Ori când legea îți permite să faci un lucru, am putea să nu mai fim în sfera penalului. 

Noi respectăm deciziile Curții Constituționale și ÎCCJ și ne pliem

Nu vă dă peste cap activitatea această multitudine de modificări legislative?

Noi respectăm deciziile Curții Constituționale și ÎCCJ și ne pliem. E un efort suplimentar, însă deciziile trebuie aplicate. De exemplu, când s-a reinterpretat abuzul în serviciu, am luat fiecare dosar și am văzut dacă există încălcare clară de lege. 

Câte dosare ați „aruncat la gunoi” din această cauză? 

Nu știu dacă au fost multe, dar au fost. Nu aveau cum să nu fie, pentru că, anterior, orice încălcare a atribuțiilor de pe fișa postului, de pe orice act îți era adus la cunoștință ca funcționar public putea să fie un abuz în funcție, cu consecințele de rigoare, după care, din 2016, trebuie să vedem dacă acea încălcare, care este evident o încălcare a funcției, e prevăzută de lege. Ori nu toate categoriile socio-profesionale au prevăzute prin lege atribuțiile. Foarte multe domenii sunt acoperite de ordine de ministru. Ori aici…

Vă mulțumim pentru timpul acordat!