Statutul de zonă defavorizată nu a reușit să facă minuni în zona Comănești. Considerate ca o modalitate de a aduce prosperitatea, facilitățile acordate prin lege au avut doar darul de a evita colapsul. Și de a-i salva pe oamenii de la o cruntă sărăcie, comparabilă cu cea de la Buhuși, spre exemplu. Marii investitori au întîrziat, însă, să apară și specialiștii în zone defavorizate spun că, la Comănești, investițiile au fost stopate de cîteva luni, din cauza legislației care, cu o mînă a dat și cu alte două a luat.
Includerea orașului Comănești și a comunelor Agăș și Dărmănești , în 1999, în categoria zonelor defavorizate s-a impus, în special din cauza închiderii mai multor fronturi de lucru de la Exploatarea Minieră, dar și pentru că un alt colos industrial, Combinatul de Prelucrare a Lemnului Comprel, își dădea obștescul sfîrșit. Aproape 3.000 de salariați de la Comprel Comănești s-au văzut peste noapte în stradă, iar alți 1.200 de oameni au fost disponibilizați de la mina din localitate. Facilitățile fiscale acordate de statutul de zonă defavorizată (în principal, scutirea de taxe și impozite la importul de utilaje și tehnologie), nu au fost folosite. Marii investitori nu s-au înghesuit să își deschidă afaceri la Comănești. Pe muncitorii care au încasat cîteva zeci de milioane de lei din salarii compensatorii nu i-a tentat să o ia pe cont propriu, să-și pună la punct o mică firmă.
„Statutul de zonă defavorizată nu a rezolvat problemele sociale de la Comănești. Din cei peste 4.000 de disponibilizați, doar 2.000 au fost absorbiți de firmele nou-înființate”, recunoaște Gheorghe Harja, director „Zone defavorizate” din cadrul Agenției Regionale de Dezvoltare Nord – Est. În zonă s-au deschis, în doi ani, numai o sută de noi societăți. Firmele care au creat, însă, cele mai multe locuri de muncă în zonă au fost Baco Production (300 de noi angajați), Koala Senior (100 de angajați), Milea Impex Dărmănești (300 de angajați numai în ultimele luni) și alte firme mai mici – Ergio Prod sau Dimmer. Investițiile s-au axat pe prelucrarea superioară a lemnului, pe industria alimentară, dar și pe servicii și tipografie.
Bani nerambursabili de la Comunitatea Europeană
„Facilitățile acordate prin lege pentru zonele defavorizate au fost dublate de programe derulate prin Agenția Nord Est, în urma cărora s-au acordat sume nerambursabile. Nu există resurse financiare deosebite, dar pentru mulți a fost un ajutor”, spune directorul Harja. Patru societăți din Comănești au primit anul trecut, în total, peste cinci miliarde de lei, pentru importul de mașini, utilaje și echipamente. Alte două miliarde de lei au ajuns la întreprinderile mici și mijlocii (IMM), pentru dezvoltarea acestora.
Chiar dacă evoluția economică a zonei nu a fost nici pe departe spectaculoasă și nu a reușit să absoarbă toți șomerii, influențele favorabile nu pot fi neglijate. Dacă în 1999, raportul dintre facilitățile acordate de stat și sursele atrase de stat, prin taxe și impozite, a fost de 4:1 (adică statul a băgat de patru ori mai mulți bani decît a cîștigat), în 2001 s-a ajuns la un raport de 0,7: 1, adică statul a început să cîștige de pe urma Zonei defavorizate Comănești. Trendul pozitiv a fost stopat, însă, acum cîteva luni. „Din păcate, investiții au stagnat în zona Comănești. Motivul principal îl reprezintă modificarea legislației. Există facilități existente în legea zonelor defavorizate, care au fost anulate de alte acte normative. Microîntreprinderele beneficiau de facilități fiscale dacă aveau doi angajați, acum trebuie minimum zece salariați. A dispărut scutirea pe impozitul pe profit, iar noua lege a TVA a reintrodus aplicarea acestei taxe la importul de tehnologie. Investițiile în zonă defavorizată nu mai prezintă interes”, este concluzia la care a ajuns Gheorghe Harja, director Zone defavorizate.
Zona defavorizată Comănești. O zonă mică, atît ca întindere, dar și ca evoluție economică. În care mediul de afaceri stagnează, dar ar putea în orică clipă să o ia spre un declin greu de stopat. (Nicoleta BICHESCU)
Lasă un răspuns