25 decembrie 1691. O zi rece de iarnă, dar plină de evenimente. La Suseni, sat ce aparține de Balcani, are loc o nuntă cum nu se mai văzuse pe acele meleaguri. Domnitorul Constantin Cantemir își mărită fata, Safta, cu Pătrașcu, fiul lui Miron Costin. O căsătorie din dragoste? Nu. Mai degrabă una din rațiuni politice. Constantin Cantemir dorea prin aceasta să mai aplaneze conflictele lui cu o parte a boierimii, mai ales cu frații Costin. Dar, n-a fost să fie așa. La nuntă au venit marii boieri moldoveni: Lupu, Solomon și Vasile, fiii răposatului Gavriliță Costache, familiile Racoviță, Jora și alții. În timpul petrecerii, ei găsesc însă prilej de a se sfătui cum să-l înlăture pe Constantin Cantemir din domnie și înlocuirea lui cu Velicico Costin. Este atras de partea lor și Ilie Țifescu, zis „Frige vacă” din Răchitoasa. Întreg planul a fost pus la punct. Mai rămînea data declanșării lui. După nuntă, boierii se despărțiră rămînînd să se întîlnească curînd. Abia ajuns la moșia din Răchitoasa, stolnicul Ilie Țifescu fu cuprins de negre presimțiri. În timpul somnului visă că domnul dădu poruncă să-i taie capul. Se trezi ud de transpirație. Neliniștit, luă hotărîrea de a pleca la Iași la Curtea Domnească. Ajuns, el dezvălui lui Constantin Cantemir tot complotul. „Cantemir Vodă – scria în „Letopiseț” Ion Neculce, au și răpezit într-o noapte boierași de-ai lui și slujitori să-i prindză pe toți, pe aciie. Deci unii au scăpat în Țara Moldovei, iar pe care i-au prinsu i-au adus la Ieși. Și pe Velicico vornicul… L-au adus la Ieși”. Ce a urmat? Velicico Costin este bătut cu buzduganul chiar de domn, iar apoi îndemnat de către boierii Cupărești, decapitat în fața porților Curții Domnești. Îi urmează fratele, cronicarul Miron Costin, decapitat la Roman. Ce s-a întîmplat cu Ilie Țifescu? Firește, a fost răsplătit de către domn. Se va întoarce la moșia sa din Răchitoasa. Aici, probabil regretînd moartea fraților Costin, va ridica o biserică în anul 1695, urmînd ca după moartea sa, soția Teofana să facă zidul împrejmuitor și „un rînd sau două de chilii”. Pisania, așezată în partea de nord a naosului, glăsuiește: „În zilele lui Antich Cantemir voevod, ziditu-sa această sfîntă mănăstire…”. Dar Antich Cantemir a domnit între anii 1697 – 1700. Să fie pisania un fals? Sau el nu s-a împăcat cu Duca Vodă (1693-1695) și probabil a avut necazuri de la acesta, așa că n-a vrut să-l menționeze în pisanie? Oricum, de la Ilie Țifescu ne-a rămas unul dintre cele mai frumoase monumente din țară, biserica „Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric. (Prof. Eugen ȘENDREA)
Lasă un răspuns