Liderul sindicatului de la Rafo cere audienta la Emil Boc

Ion Marian, liderul sindicatului Rafinorul, din societatea Rafo Onesti, i-a trimis premierului Emil Boc o scrisoare-memoriu prin care isi exprima nedumerirea fata de modul in care Guvernul, ca si Institutia Prezidentiala tergiverseaza in continuare „problema rafinariei onestene”. Liderul sindical i-a solicitat, pe acest motiv, o noua audienta premierului.

Rafo a obtinut, anul trecut, de la Guvern promisiunea garantarii pentru un credit bancar in valoare de 330 de milioane de euro pentru continuarea Programului de modernizare si pentru transformarea rafinariei intr-un centru de productie petrochimica. Dar, lucrurile nu s-au mai miscat din loc, desi Rafo a iesit din programul de administrare judiciara prin care a trecut timp de citiva ani. „In calitate de lider al organizatiei de sindicat, care in ultimii 10 ani am insistat pentru existenta Rafo si siguranta locurilor de munca ale salariatilor – spune Ion Marian in scrisoare -, am o mare neclaritate cu privire la prezentul si viitoul rafinariei. Nu intelegem motivele tergiversarii si, cu atit mai mult, acestea ne ingrijoreaza, mai ales ca, pe linga actionarul societatii si administratie, din martie 2009 si noi, ca salariati, am simtit aproape cele doua institutii, Guvernul si Administratie Prezidentiala”. Salariatii mai spun, prin interventia liderului sindical, ca nu inteleg de ce dupa o perioada de curs efectiv favorabil, interesele Rafo, care tin, practic, de interesele economice, financiare si sociale ale Romaniei, nu devin niciodata prioritare si sint lasate in asteptare, „la latitudinea unor alte interese bine coordonate de unele esaloane inferioare ale Puterii sau cercurilor economice”. salariatii nu inteleg nici de ce un actionar, indiferent de nationalitatea lui, nu este tratat in functie de ce a facut si doreste sa faca legal la nivelul Romaniei. De asemenea, ei vor sa stie daca Rafo mai prezinta vreun interes strategic, economic si social pentru statul roman si Romania. „As dori sa inteleg – mai scrie petitionarul – daca statul roman mai doreste macar moral sa sustina interesele actionarului si ale administratiei angrenate concret si punctual in dezvoltarea societatii si a protectiei sociale. As dori sa stiu si sa inteleg daca aceasta noua tergiversare cu privire la acordarea garantiei de stat se datoreaza faptului ca actualul actionar si administrator, impreuna cu Rafo si salariatii ei nu sint agreati de institutiile Romaniei”.
Liderul sindicatului Rafinorul, individual sau impreuna cu actionarul societatii Rafo, cu administratorii acesteia si cu alti lideri ai organizatiei pe care o conduce, au ajuns in repetate rinduri, timp de peste zece ani, in cabinetele demnitarilor de la Bucuresti. Oameni politici importanti au venit la Rafo, inclusiv in campaniile electorale, si au lasat in urma promisiuni mari cu privire la soarta rafinariei. Ultimul venit a fost chiar presedintele Traian Basescu, de promisiunile caruia s-au legat, poate, cele mai mari sperante ale rafinorilor. Nimic nu s-a legat, insa, desi noul actionar al Rafo a achitat integral datoriile istorice ale rafinariei, dupa toate problemele ei, a scos societatea din Programul de administrare judiciara si a si investit sute de milioane de euro in Programul de modernizare.
Asupra acestei scrisori si a evenimentelor de la Rafo vom reveni.