• între firmele contactate de așa-ziși investitori nigerieni se află și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău, SC Decebal SA Bacău, Chimcomplex Borzești, Pambac, RAFO, UTON, CAROM, Pambac, Aerostar, etc
Inspectoratele Județene de Poliție din țară au primit recent o notă din partea IGP prin care li se solicită să verifice mai atent contractele economice între firmele românești și cele nigeriene. Semnalul de alarmă a fost tras după ce mai multe firme din România au fost asaltate cu scrisori de intenție și propuneri de contracte de investiții în valoare de milioane de dolari ce ar urma să se deruleze între cele două țări. Toate documentele poartă ștampilele Companiei Naționale de Petrol și ale Băncii Comerciale din Nigeria, care s-au dovedit a fi false. După ce banii ar urma să fie vărsați într-un cont indicat de partea română, afacerea ar urma să se deruleze în cîteva zile. În alt cont, indicat de această dată de nigerieni, ar urma să fie transferate sume cuprinse între 5.000 și 10.000 de dolari, reprezentînd, chipurile, costurile unei deplasări în Nigeria pentru parafarea contractului. Poliția și serviciile secrete române se tem că clauzele contractului și comisioanele grase ce se oferă să nu-i ducă în ispită pe directorii sau președinții de societăți comerciale, care să achite aceste sume – modice pentru o firmă serioasă – în speranța că vor putea realiza investiții serioase în Nigeria.
Nigerienii vor să profite de naivitatea românilor
Deși, din informațiile pe care le deținem, în acest an nici o firmă nigeriană nu a contactat vreo firmă din Bacău, totuși afacerile cu nigerienii nu sînt străine pentru multe societăți comerciale cu prestigiu din județ, care au început a fi contactate încă din urmă cu mai mulți ani. Ultima instituție din județ contactată de nigerieni a fost Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Bacau. Oferta este semnată de un anume Usman Yakubu, director al Corporației Naționale de Petrol din Nigeria, care-și arată disponibilitatea de a vira în conturile CCIA suma de 30 milioane de dolari. În adresă se menționează că din această sumă 30 la sută ar reveni direct CCIA Bacău, restul urmînd să fie folosiți de partea nigeriană pentru investiții. Deoarece oferta era cel puțin dubioasă, conducerea CCIA a luat legătura cu SRI și cu Poliția, fiind sfătuită să renunțe la dialog. Tentativa de afaceri în Bacău a nigerienilor datează de cinci ani, cînd au fost contactate în același mod SC Decebal SA Bacău, Chimcomplex Borzești, Pambac, RAFO, UTON, CAROM, Pambac, Aerostar, etc. Tuturor acestor firme le-au fost trimise documente semnate și parafate ca venind din partea Ministrului Federal de Finanțe al Nigeriei, Băncii Comerciale sau Ministerului Transportului, care acuză guvernul nigerian, spunînd că vrea să pună mîna pe valută și expeditorii lor, care dețin sume uriașe, drept pentru care s-au gîndit să investească în România.
Cel mai tentant contract a sosit în urmă cu patru ani pe adresa SC CAROM SA Onești, prin care așa zișii reprezentanți ai Nigerian National Petrolium Corporation spun că au un cont de 30,6 milioane de dolari, pe care vor să-i vireze în contul unui partener de tranzacție. Oferta era tentantă, deoarece doar 20 de procente din această sumă urma să intre în contul firmei, restul de dolari fiind împărțiți după cum urmează: 75 la sută pentru funcționari și cinci la sută pentru compensarea cheltuielilor de deplasare în timpul încheierii tranzacției. Un element care-i pune pe gînduri pe oamenii legii este că în multe intenții de colaborare, așa-zișii parteneri nigerieni au cerut multe date confidențiale despre firma cu care au intrat în legătură, de la cifra de afaceri la firmele cu care mai derulează contracte. Acest lucru face să se creadă că în acest caz avem de-a face cu o rețea de tip mafiot, bine organizată.
De ce Nigeria?
Cu o populație de aproape 90 de milioane de locuitori, Republica Federală Nigeria este unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume. Proclamată republică federală la 1 octombrie 1963, Nigeria adună între granițele sale peste 250 de grupuri etnice, ceea ce face ca țara să fie supusă continuu tensiunilor și fricțiunilor sociale. De la obținerea independenței, la conducerea statului s-au succedat nouă președinți, dintre care șapte generali, care au preluat puterea prin forță. Preocupați mai mult de a-și compensa susținătorii și a profita de poziția căpătată, guvernanții au favorizat activitatea frauduloasă. Această practică a dus cu timpul la o împletire a intereselor mafiei cu interesele puterii, aducînd Nigeria pe primul loc în topul statelor cu cel mai mare potențial de risc economic. (Florin CRĂCIUN)
Lasă un răspuns