Miroșeanu refuză să declare STARE de ALERTĂ pentru finalizarea Spitalului Municipal. PSD: „Prefectul face politică pe sănătatea băcăuanilor!”

Prefectul Liviu Miroșeanu, președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Bacău, a respins sâmbătă dimineață propunerea PSD ce ar permite finalizarea rapidă a lucrărilor de la Spitalul Municipal. Eurodeputatul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău, i-a cerut vineri seara prefectului să convoace CJSU și să declare stare de alertă, cu scopul amenajării rapide a Spitalului Municipal, unde să se asigure spațiul de carantină pentru suspecții de COVID-19.

Potrivit propunerii, Consiliul Județean ar urma să se implice în finanțarea lucrărilor, urmând să suporte 60% din valoarea acestora. Acest tip de colaborare cu municipalitatea s-a făcut pentru strada Aeroportului și parcarea de la Spitalul Județean de Urgență Bacău.

Miroșeanu: „Acești domni au avut la dispoziție 4 ani pentru ca lucrările să fie finalizate”

Într-un briefing de presă susţinut sâmbătă, prefectul Liviu Miroşeanu a respins propunerea PSD:

Acești domni au avut la dispoziție 4 ani pentru ca lucrările să fie finalizate. A fost încheiat un parteneriat între Consiliul Județean și consiliul Local Bacău, s-au perindat și miniștri, au venit, au făcut poze și au plecat. Nici în acest moment nu avem un aviz care să permită comasarea. Orice declarație pe această temă este politicianistă. Din punct de vedere juridic, singura discuție pe problema Spitalului Municipal nu o putem face decât cu Primăria Bacău. Deja am făcut demersuri, urmează să avem o întâlnire. Și să nu ne mai jucăm cu vorbele, spitalul care nu s-a făcut în 4 ani nu se poate face nici în 6, nici în 16, nici în 36 de zile. Nimeni nu are dreptul să fie ipocrit și demagog. Dacă domnul Sorin Brașoveanu și domnul Dragoș Benea au soluții, să vină să ajute.

Starea de alertă se declanșează de către prefect, cu aviz de la ministrul de Interne, în cazul unei probleme la nivel județean. Acum, vorbim despre o problemă la nivel național. Doar Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență poate să declare stare de alertă, cu aprobarea primului-ministru. Și, bineînțeles, Președintele României, cu aprobarea prim-ministrului și a Parlamentului, poate să declare stare de urgență.

PSD: „Dezaprobăm gestul și conduita iresponsabile ale prefectului Bacăului ”

Refuzul declarării stării de alertă a atras critici aspre de la PSD Bacău. Într-un mesaj postat de președintele Dragoș Benea, i se solicită prefectului convocarea de urgență a CJSU:

Dezaprobăm gestul și conduita iresponsabile ale prefectului Bacăului care, cu epidemia coronavirus intrată în „casă”, refuză să convoace CJSU, să declare starea de ALERTĂ și să dea, astfel, posibilitatea de a demara – urgent – lucrările la Spitalul Municipal! Amenajarea spitalului, pentru a prelua cazurile de coronavirus în vederea carantinării și tratării, se va face prin proceduri legale și transparente, urmând prevederile și dispozițiile în vigoare.

Avem un prim caz de coronavirus în Bacău, zeci de oameni veniți din Italia în carantină, iar prefectul face politică pe sănătatea băcăuanilor, ghidonat de șefii săi care la începutul săptămânii erau candidați PNL la locale, iar azi dau lecții de civism din carantină sau autoizolare.

Solicităm prefectului să ia act de adresa înaintată de vicepreședintele CJSU și să convoace, de îndată, Comitetul în vederea instituirii stării de ALERTĂ. Nu vă puteți bate joc, dle. Miroșeanu, de un întreg județ căruia – în loc de măsuri concrete și eficiente (de ex. convocarea CJSU) – îi serviți conferințe pe Facebook sau postări cu stomă pentru anus contra naturii.

Treziți-vă la realitate, ACUM când încă nu e prea târziu!

Ce este starea de alertă?

Potrivit Legii 15/2005, starea de alertă se declanșează în cazurile:

d) starea potențial generatoare de situații de urgență – complex de factori de risc care, prin evoluția lor necontrolată și iminența amenințării, ar putea aduce atingere vieții și sănătății populației, valorilor materiale și culturale importante și factorilor de mediu;

i) factor de risc – fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente care pot determina producerea unor tipuri de risc

j) tipuri de risc – incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici;