Ma asteptam ca, vazind Muntele Olimp prin hubloul avionului, sa am senzatia ca ma uit prin gaura cheii in haremul unui sultan otoman, atit de dezmatata a fost viata lui Zeus, in perceptia mea, dupa am citit de multa vreme, în tinerete, „Legendele Olimpului” de Alexandru Mitru.
Ma aflam intr-o cursa „charter” spre insula Creta. Linga mine, pe acelasi rind, se aflau insiruiti nepotelul Stefanel, fiul Edi si nora Nico. Cerul era fara nori, asa ca vizibilitatea era maxima. Traversasem Dunarea – o curea lata, asortata pentru doamne cu ochi albastri – si ma pregateam sa survolez locasul zeilor: Muntele Olimp.
O voce cunoscuta mi-a sunat in urechi:
-Domnule profesor, priviti prin hublou Muntele Olimp!
… Momentul culminant – Muntele Olimp – al zborului a trecut. Am vazut doar verdele padurilor de conifere patat pe alocuri cu negrul produs de incendii si, mai sus, rosul feruginos al citorva creste golase, dintre care una trebuie sa fi fost cea mai inalta – Mitikas, cu ai ei 2917 metri. Am fost neplacut impresionat, deceptionat, ciar, de un relief ars de soare, chinuit, intr-o stare incipienta de transformare in pulbere de desert, asemanator cu cel al Muntilor Atlas din Maghreb, lipsit de aura divina a zeilor.
… Profesorul Tocilescu ne-a pus o intrebare, asa, ca sa mai treaca vremea:
-Unde s-a nascut Zeus, cine stie?
-Pe Muntele Olimp, s-a grabit cu raspunsul studentului Albanoapte.
-N-ati nimerit. Nasterea lui Zeus este unul din multele si minunatele mituri ale Greciei antice. Doriti sa vi-l spun?
-Daaa, s-a auzit pe mai multe octave.
-Dupa cum spuneam intr-o alta discutie Cronos si-a castrat tatal, Uranus, care a fugit intr-o insula, blestemindu-si fiul sa aiba aceeasi soarta ca a lui. Apoi, Cronos s-a casatorit cu sora lui – Reea.
-Incest! a strigat Sofistoc Albanoapte.
-Nu este singurul din mitologia greaca. De exemplu, titanii Hiperion si Teea au odraslit pe Helios – soarele, Selena – luna si Eos – aurora. Sa continuam cu nasterea lui Zeus. Cronos cu Reea au avut trei fii: Hades, Poseidon, Zeus si trei fiice: Hestia, Demetra, Hera. De teama sa nu aiba si el soarta tatalui sau, Cronos s-a hotarit sa scape de odraslele lui, nu prin intemnitarea lor, ci prin inghtirea lor. Reea, disperata, fiind insarcinata a sasea oara, s-a hotarit sa nasca pe ascuns. A fugit in insula Creta, fiind insotita de bunica Gheea. Acolo, in pestera Dikteo de pe Muntele Ida, l-a nascut pe Zeus. Apoi, Reea, dupa ce a lasat copilul in grija nimfelor Ida si Adrasteea – fiicele regelui din Creta, s-a intors la Muntele Olimp si i-a dat lui Cronos un bolovan infasurat in scutece, spunind ca este noul nascut. Cronos, grabit, a deschis larg gura si a inghitit pe nemestecate imbucatura, nedindu-si seama de pacaleala.
-Cum a fost hranit Zeus, daca mama lui nu era cu el?
-Foarte buna intrebare! Cele doua nimfe au recurs la laptele unei capre pe care o chema Amalteea. Zeus minca lapte de capra si crestea intr-un an citi altii in douazeci. Odata, jucindu-se cu capra, viitorul stapin al Olimpului i-a rupt un corn. Pentru a o despagubi, Zeus a facut o minune: cornul respectiv a devenit vesnic plin cu fructe si alte bunatati. Capra se hranea din corn, iar acesta se umplea la loc. De atunci, cornul s-a numit cornul abundentei, devenind un simbol al belsugului.
-Dar, cornul abundentei se mai gaseste în insula Creta? a continuat studentul Albanoapte.
-Speram sa gasim o replica a abundentei la bufetul din restaurantul hotelului cu servicii „all inclusive”, a raspuns zâmbind profesorul Tocilescu.
Doru CIUCESCU
Lasă un răspuns