– spune Stefan Talamba, directorul coordonator adjunct pentru probleme de Dezvoltare rurala al Directiei Agricole Bacau
Dupa finalizarea ultimei sesiuni pentru depunerea cererilor de finantare la una dintre cele mai asteptate masuri din Planul National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 (PNDR), „Instalarea tinerilor fermieri in agricultura”, acum, la sfirsit de an, se pot trage unele invataminte asupra a ceea ce s-a intimplat in zona rurala din perspectiva finantarilor europene, care sustin acest program. Desi anul 2009 parea sa aiba semne bune, in acest plan, asa cum a inceput, blocajul in justitie a unor licitatii a stopat deounerea de proiecte de finantare. Despre nevoia de finantare a dezvoltarii mediului rural si a situatiei din judetul Bacau ne-a vorbit Stefan Talamba, director coordonator adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala pe probleme de Dezvoltare rurala.
– Cit de mari pot fi, domnule director, asteptarile investitorilor de la acest program de finantare?
– PNDR este considerat un program foarte generos si care, in primul rind, arata interesul celor din afara, poate mai mult al celor din zona Comisiei Europene, care a alocat sume cum inca nu vom putea cheltui pina la sfirsitul acestui program. Este o avalansa de bani catre zona rurala, datorita, in principal, unui factor care iese in evidenta si care ne pune pe toti pe ginduri. Romania este un stat european in care 50% din populatie traieste in mediul rural, un procent cel putin dublu fata de statele europene dezvoltate. Mai mult, in zona rurala a Romaniei populatia este saraca si sintem aproape in imposibilitatea initierii startului sau elanului de care au nevoie cei care traiesc la tara pentru a iesi din existenta precara conferita de veniturile aduse din agricultura. Agricultura este un mod de viata, nu este un business. Sint foarte putini cei care reusesc in afaceri cu agricultura.
– Desi agricultura poate deveni un business foarte bun, iar pentru unii dintre conjudetenii nostri chiar a devenit.
– Agriculktura, declarata de toti un domeniu prioritar, trebuie sa fie inteleasa si abordata cu nevoile specifice pe care le are, pentru a deveni, intr-adevar, un factor de progres si economic si ca mod de viata al taranului. Sint foarte putini cei care au reusit in agricultura, de regula cei care au avut puterea, forta, de a-si consolida proprietatile, de a lua in arenda suprafete mari, datorita talentului lor in a comunica si a convinge oamenii ca e bine sa aiba incredere, din seriozitatea prin care au reusit sa ramburseze creditele (care pe multi i-au inglodat in datorii) si cu care au reusit sa-i staisfaca pe cei care au dat pamintul sa li-l lucreze. Dar, aceste putine modele de succes in agricultura bacauana nu rezolva problema familiei.
– Poate chiar a comunitatilor pe care le avem in mediul rural…
– Nu agricultura este elementul important in PNDR ci viata, cresterea calitatii vietii la tara. Aceasta inseamna locuri de munca acolo, copii bine educati.
Semne bune anul… a avut
– Cum a fost anul 2009 din punctul de vedere al proiectelr de finantare in mediul rural?
– Avem foarte putine „povesti frumoase” in judetul Bacau. Sint citeva masuri din PNDR care au fost lansate la inceputul anului, care atunci ne-au dat speranta ca vom reusi, in sfirsit, sa stirnim interesul oamenilor, sa-i scoatem din amorteala din acest punct de vedere. Insa, datorita, parca, acestui nesfirsit an electoral a avut, se pare, de suferit, si eficienta activitatii autoritatilor si administratiei din domeniul agriculturii, in zona de finantari. Am inceput anul oarecum optimisti, pentru ca era in plina desfasurare masura care privea finantarea fermelor de subzistenta. Foarte interesanta pentru ca se adresa celor care desi nu aveau o exploatatie comerciala capabila sa genereze profit considerabil, incerca sa-i incurajeze pe cei care ies la piata cu ceva produse. Era vorba de 1.500 de euro pe an acordati, pe baza unui simplu plan de afaceri elaborat gratuit de Oficiul de Consultanta Agricola. Suma s-ar fi alocat, cinci ani, tuturor celor care respectau conditiile din planul de afaceri: sa creasca numarul de animale din gospodarie, sa dezvolte logistica desfacerii de produse la piata cu un mijloc de transport, cu un depozit s.a.m.d. In judet au avut sansa sa intre in aceasta finantare 186 de persoane, dar din aproape 30 de comune nici unul.
Ne punem piedici singuri
– Toate cererile de finantare ale celor 186 de solicitanti au fost si eligibile?
– Sint 170 cei care au primit banii, pentru ca o parte nu au reusit sa se „transforme” in persoana fizica autorizata sau avut ceva probleme care au aparut pe parcurs, dar marea majoritate au reusit sa contracteze. Ceea ce trebuie sa intelegem este ca acolo unde a existat un primar activ, un consultant agricol priceput, au fost, dintr-o comuna, si cite zece solicitanti. Au fost comune in care primarul, constatind ca nu are un specialist la indemina a cautat unul privat. Toate aceste exemple ne-au adus in situatia de a spera ca vom reusi, cumva, sa-i atragem in joc si pe cei care, de regula, sint tematori. A fost, insa, singura sesiune de cereri lansata, pentru ca intre timp s-a incercat sa se „traga” invataminte din ea. Astfel, numai in judetul Bacau au ramas citeva sute de persoane care n-au mai reusit sa depuna cereri de finantare. S-a incercat ca, printr-o alta masura de finantare, sa se consilieze si sa se asigure consultanta gratuita fermierilor pentru elaborarea planurilor de afaceri. Astfel, o licitatie a Ministerului Agriculturii ar fi selectat o firma, doua sau trei, private, care sa primeasca „pachete” de solicitanti. Numai din Bacau exista un pachet de 1.700 de dosare de finantare. Licitatia a avut loc, dar se afla si acum in procedura de contestare din partea unor participanti.
– Un factor de blocaj pentru masura de finantare in sine!
– Sint piedici pe care ni le punem singuri. Avem banii, beneficiarii si o experienta acumulata, dar ne-am blocat in proceduri legislative.
– Va propun, domnule director, sa ne referim la alte exemple de preocupari pentru finantatrea dezvoltarii mediului rural miine, in partea a doua a dialogului nostru.
Lasă un răspuns