După împușcarea vînatului, există cîteva obiceiuri care s-au împămîntenit printre vînători, devenind tradiție, și a căror respectare trebuie să fie o preocupare permanentă a fiecărui practicant al acestei nobile arte. Vom evidenția cîteva din cele mai importante și respectate ritualuri vînătorești efectuate după executarea focului de armă:
Ultima îmbucătură – se practică la vînatul copitat – exclusiv la masculi – și constă în introducerea în gura vînatului a unei ramuri verzi, din copaci. Ramura trebuie așezată perpendicular pe direcția botului.
Ramura umezită în sîngele vînatului – acest ritual se practică la vînatul copitat și la cocoși de munte. În esență, ritualul constă în ruperea, de către organizator sau de un vînător cu experiență, unanim respectat, a unei rămurele cu dimensiunea de 15-20 cm, dintr-un copac, umezirea acesteia în sîngele din rana vînatului, și oferirea acesteia celui care a împușcat vînatul respectiv. Există cîteva restricții însă:
– ramura se rupe întotdeauna cu mîna;
– ramura se așează întotdeauna perpendicular pe lama cuțitului sau pe pălărie, acestea ținute cu mîna stîngă;
– ramura nu se oferă cu mîna goală;
Vînătorul care a doborît vînatul așează ramura la pălărie.
Dacă vînatorul a executat numai primul foc mortal, și alt vînător a culcat definitiv vînatul, ramura se va împărți în două părți, din care cea mai mica va fi oferită celui de-al doilea vînator care a participat la doborîrea vînatului.
Marcarea locului în care s-a rănit vînatul – în cazul unui vînat rănit, locul în care acesta a fost lovit trebuie marcat, pentru a se informa și ceilalți vînători cu privire la amănunte despre sexul animalului, direcția în care acesta a plecat după foc etc.
Regula cere să se procedeze astfel:
– dacă s-a rănit un mascul – se va pune o crenguță cu vîrful rupt pe direcția în care acesta a plecat, iar o crenguță mai mică se așează perpendicular pe prima, la capătul opus vîrfului rupt.
– dacă s-a rănit o femelă – vîrful rupt al crenguței se va pune pe direcția inversă după care animalul a fugit, iar crenguța mică se așează perpendicular pe capătul rupt.
– dacă direcția în care vînatul rănit a fugit este incertă, se marchează locul în care vînatul a fost împușcat și peste crenguța cu capătul rupt se așează două crenguțe mai mici cu vîrfurile în două sensuri aleatoare. (Florin CRĂCIUN)
Lasă un răspuns