OPINIE. De ce taxa de salubritate pe apartament propusă de Viziteu este aberantă, inechitabilă și, mai ales, ilegală

De sărbători, când mulți dintre băcăuani sunt interesați de orice altceva decât deciziile administrației locale, primarul Viziteu încearcă din nou să modifice taxa de salubritate astfel încât începând din 2025 să fie percepută nu pe persoană, ci pe locuință, inclusiv de la proprietarii apartamentelor nelocuite. Anul trecut administrația USR a propus același lucru, însă consilierii locali au blocat această formă total aberantă, inechitabilă și ilegală a taxei de salubritate, iar în continuare voi explica de ce o cataloghez atât de dur.

Noua taxă ar urma să valoreze 365/an/locuință (1 leu pe zi, așa cum ne reduce primarul în termeni populiști tot subiectul) și ar urma să fie încasată, conform proiectului scos în dezbatere publică, inclusiv de la proprietarii celor 14.620 de locuințe în care nu locuiește nicio persoană, conform evidenței furnizate de Serviciul de taxe și impozite locale al primăriei. De asemenea, în alte circa 30.000 de locuințe ar fi declarată doar o persoană pentru plata taxei de salubritate.

Puncte de suspensie la Taxe și impozite locale

Expunerea de motive continuă cu următoarea frază la care administrația condusă de Viziteu își face un soi de „mea culpa”: Deasemenea, avem in evidenta proprietari cu 7, 8 sau 10 apartamente unde nu este evidentiata decat o singura persoana la plata taxei de salubritate (pentru toate locuintele la un loc). Posibil ca in multe dintre aceste locuinte sa locuiasca chiriasi, evidenta pe care nu o putem controla… Da, exact așa se încheie fraza într-o expunere de motive oficială: cu recunoașterea unei neputințe administrative și cu puncte de suspensie. Probabil pentru accentuarea regretului că este o evidență pe care cei de la Taxe și impozite locale, în frunte cu directorul Vasilică Filip, nu o pot controla… După care în proiect apar din senin niște fraze în care ni se prezintă inițiativa finanțată prin PNRR de amplasare a celor 200 de insule digitale pentru colectarea deșeurilor care vor contribui la implementarea sistemului „plătește cât arunci”, însă fără ca acest sistem să fie implementat curând și evidențiat în consecință în mecanismul taxei pe anul 2025, chiar dacă birul pe locuință este prezentat ca o etapă intermediară către acest mecanism.

Nimic despre lege în proiect în afara preambulului general care nu face trimitere la dispoziții exprese. Nimic despre actele normative care stau la baza perceperii acestei taxe. Și asta pentru că pur și simplu este ilegală, iar administrația locală nu ar trebui să își asume riscul de a decide încălcând legislația națională, fiind în teritoriu brațul executiv care pune în aplicare legea. Asta este definiția de bază a administrației publice.

Repetați după mine: ce face administrația publică? Pune în aplicare legea!

Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice prevede că toate serviciile publice, deci inclusiv cel de salubritate (gestionare deșeuri), sunt furnizate/prestate pe baza principiului „beneficiarul plătește”. În lege, utilizatorul de serviciu public este definit ca persoana fizică sau juridică ce beneficiază, direct ori indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice. Deci persoană, nu locuință. Au calitate de utilizatori beneficiari individuali sau colectivi, direcţi ori indirecţi, ai serviciilor de utilităţi publice: utilizatorii casnici persoane fizice sau asociațiile de proprietari, agenții economici și instituțiile publice.

Facem o completare și pe baza OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, care încă de la principii stabilește că finanțarea gestionării deșeurilor se face după principiul de bază „poluatorul plătește”. 

Mergem apoi la Codul fiscal (Legea 227/2015), care stipulează că taxele speciale (cum este cea de salubrizare) se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

Continuăm cu Legea 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților, care obligă autoritățile locale să calculeze tarifele și taxele de salubrizare pentru utilizatori în lei/persoană/lună în cazul utilizatorilor casnici, persoane fizice și asociații de proprietari/locatari.

Nu în cele din urmă, mergem și mai în concret la un ordin de aplicare al ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice), aprobat cu numărul 640/2022 și care stabilește foarte clar cum se aprobă tarifele pentru activitățile de salubrizare: obligatoriu în lei/tonă, în lei/persoană/lună și în lei/mc. Asta scrie în normele metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare, precum și de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deșeurilor și a taxelor de salubrizare).

Plătești ce nu arunci și arunci fără să plătești

În prezent, taxa de salubritate este de 14 lei/lună/persoană, astfel încât o persoană singură plătește 168 lei/an, iar două persoane care locuiesc împreună scot din buzunar 336 lei/an. În mod clar, familiile cu mai mulți membri vor fi avantajate de sistemul de taxare propus de primarul Viziteu, însă acesta nu e un lucru bun sau de lăudat. Cine are mai mulți membri în gospodărie, în special copii, automat va produce mai multe deșeuri. Este total aberant și inechitabil ca gestionarea deșeurilor generate de familiile numeroase să fie suportată, culmea, de miile de băcăuani plecați peste hotare și care și-au lăsat locuințele goale acasă. Sau de studenții care stau singuri ori câte doi în apartamente mici. Sau de persoanele singure.

În niciun caz nu le țin partea celor care aleg să își lase apartamentele nelocuite în urmă, adesea neîntreținute și neîncălzite, fiind o problemă pentru vecini și pentru asociațiile de proprietari. Știu și asta și e o problemă de locuire încă neabordată în legislație. De asemenea, sunt conștient de faptul că niște procente bune din cele 14 mii de apartamente nelocuite sunt ocupate de chiriași nedeclarați, dar nu e treaba cetățenilor de bună credință să suporte costul deșeurilor pentru cei care nu sunt corecți față de stat și mai ales față de ceilalți locuitori. Este însă treaba statului să verifice, să dezvolte mecanisme de control, să pună osul la treabă și să nu traseze din pix taxe aberante de dragul unor milioane de lei adunate suplimentar la bugetul local.

Toate aceste argumente sunt adresate în primul rând cetățenilor față de care s-ar comite acest abuz și abia pe urmă consilierilor locali, care au în fața lor un prim test real al acestui mandat: fie vor ridica mâinile pe bază de blat politic, și îi zic așa pentru că de vreo majoritate formată oficial nu am fost înștiințați, fie vor lua în calcul legea, principiile gestionării deșeurilor și respectul față de cetățean.

Încă ceva: de ce Bacăul lasă mereu pe ultima sută de metri aceste decizii? L-am tot auzit pe primarul Lucian Stanciu Viziteu, pe vremea când încă participa la ședințele Consiliului Local, exemplificând în mod repetat Oradea. Poate are de gând să și aplice lucrurile pe care le vede acolo, inclusiv adoptarea taxei de salubritate, pusă acolo în discuție la nivel de proiect încă din primăvară. Nu de alta, dar iar ne trezim ca în 2024, când trecuse Boboteaza și băcăuanii, atât utilizatorii casnici, cât și firmele, nu știau cum vor plăti salubritatea. Și nu a fost vina Consiliului Local, ci a executivului care a lansat foarte târziu un proiect aberant și ilegal, cu repetiție, iată, pentru 2025.