• 90% din valoarea proiectelor este nerambursabilă • termenul de depunere a dosarelor expiră pe 16 decembrie • primarii din Dărmănești și Slănic Moldova nu vor depune nici un proiect • în timp ce orașul Comănești se va prezenta cu șapte proiecte, edilii din Bacău au întocmit unul singur
Șase dintre cele șapte orașe ale județului Bacău – cărora li se adaugă Consiliul Județean – se luptă să obțină milioane de euro din fondurile PHARE. Este vorba despre programul PHARE 2001, componenta de investiții a Programului de Coeziune Economică și Socială. Aplicarea acestui program vizează 11 zone țintă din întreg teritoriul țării, cu orașe afectate puternic de restructurarea industrială, dar cu un mare potențial de dezvoltare. Una din aceste zone cuprinde și cele șapte orașe ale județului nostru- Bacău, Onești, Moinești, Comănești, Buhuși, Tîrgu Ocna și Dărmănești -, la care se adaugă stațiunea Slănic Moldova. Suma totală direcționată spre această componentă este de 25.330.000 de euro, din care 19.000.000 de euro sînt alocați de Comisia Europeană, iar restul banilor vin de la bugetul de stat. Banii au fost defalcați agențiilor regionale de dezvoltare. Agenția Regională de Dezvoltare Nord-Est, la care este arondat județul Bacău, are alocat cel mai mare fond, adică cinci milioane de euro.
Marea calitate a acestui program este că instituțiile de interes public care solicită banii trebuie să contribuie cu numai 10% din valoarea proiectului, în condițiile în care proiectele pot beneficia de finanțări nerambursabile cuprinse între 100.000 și 850.000 de euro.
Solicitanții acestor fonduri pot fi consiliile locale, Consiliul Județean sau consorții ale acestora cu alte autorități publice locale, instituții publice (spitale, universități de stat, muzee etc) și/sau cu organizații non-guvernamentale. Termenul de depunere a dosarelor expiră luni, 16 decembrie.
Finanțarea PHARE urmărește reabilitarea mediului urban
Finanțarea PHARE pentru infrastructură mică nu a venit așa, pe nepusă masă. Pînă la urmă, pentru oficialii europeni România este cel mai important candidat la aderare din valul doi, comparativ cu celelalte țări care aspiră la același statut. În urma unor studii și a unor observații fundamentate s-a ajuns la concluzia că în domeniul infrastructurii urbane, insuficiența cronică a investițiilor în întreținere și retehnologizare a condus la deteriorarea rapidă a calității serviciilor municipale. Administrațiiile locale au fost obligate să-și asume responsabilitățile privind serviciile de alimentare cu apă, tratarea apelor uzate și canalizare, fără a dispune însă de resursele financiare necesare și de instrumentele pentru accesarea finanțărilor corespunzătoare.
Se consideră că orașele situate în zonele țintă au un mare potențial de dezvoltare și creștere economică. Din aceasta cauză se impune sprijinirea lor, în vederea creșterii capacității de a-și asuma rolul de catalizator al dezvoltării economice pentru zonele învecinate. Studiile efectuate de experții europeni evidențiază un fenomen de declin al orașelor mari. Sprijinul trebuie să se focalizeze pe creșterea atractivității pentru investiții a acestor localități, ceea ce va contribui la revigorarea economică a acestora. În același timp, fenomenul de degradare care afectează zonele urbane mai puțin favorizate poate fi stopat atît prin înlăturarea efectelor negative cît și prin eliminarea extinderii acestora în zonele învecinate. O atenție sporită trebuie acordată acelor tipuri de infrastructură care întăresc dezvoltarea economică regională și creează un mediu favorabil pentru dezvoltarea industriei, serviciilor și a turismului.
Turismul și mediul sînt punctele forte
Îmbunătățirea infrastructurii urbane este doar una dintre țintele acestui program. În același timp, se urmărește și îmbunătățirea calității mediului, precum și ridicarea atractivității turistice. Pentru străini, lucrurile sînt simple: calitatea mediului înconjurator este extrem de scăzută în majoritatea orașelor, inclusiv în capitală. Dar combaterea și prevenirea deteriorării calității mediului impune existența unor mijloace financiare specifice, care nu sînt încă disponibile la nivel local și regional, și necesită sprijin masiv la nivel național.
Din punct de vedere turistic, se consideră că România poate fi o destinație atractivă, inclusiv la nivel internațional. Totuși, pentru ca turismul să se transforme într-o sursă reală de venit, sînt necesare investiții substanțiale pentru dezvoltarea, modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii specifice. De aceea se urmărește îmbunătățirea accesului la zonele turistice, conservarea mediului și a utilităților publice pentru obținerea unui nivel calitativ necesar asigurării unei concurențe de succes pe piețele internaționale. Clădirile istorice și alte puncte cheie de atracție (aflate în patrimoniul public) necesită de asemenea o reabilitare extensivă pentru atragerea turiștilor.
Valoarea proiectelor trebuie să fie între 100.000 și 850.000 de euro
Schema de finanțare nerambursabilă poate fi utilizată pentru proiecte care vizează anumite domenii de interes în zonele urbane. Un domeniu în care bugetele locale sînt mai mereu deficitare îl reprezintă infrastructura. Așa cum se prezintă acum lucrurile în orașele din județul nostru, nu se pot face investiții în reabilitarea și modernizarea spitalelor, în infrastructura locală de transport (modernizare, reabilitare, consolidare, etc.) și a celei de mediu (rețele de aprovizionare cu apă, rețele de canalizare și de tratare a apelor reziduale, evacuarea deșeurilor urbane solide, etc.). Și asta pentru că lipsesc fondurile necesare.
Alte proiecte de investiții pot viza ridicarea calității ofertei turistice prin îmbunătățirea și ridicarea nivelului infrastructurii de acces, de mediu și a utilităților publice în zone cu atractivitate turistică demonstrată. La acestea se mai adaugă și lucrări de restaurare a clădirilor de patrimoniu.
După cum am mai precizat, solicitantul finanțării trebuie să contribuie cu numai 10% din valoarea proiectului. Toate țintele au fost vizate de edilii orașelor din județ.
Orașul Comănești vrea să obțină peste trei milioane de euro
Cei mai interesați de banii străinilor sînt edilii orașului Comănești. Municipalitatea a alcătuit nu mai puțin de șapte proiecte, care ar însemna solicitarea unor fonduri totale de peste trei milioane de euro. „Trebuie să încercăm să utilizăm orice oportunitate de finanțare – ne-a declarat Dorinel Miron, primarul localității – mai ales dacă vin din surse externe. Nu că ar fi mai ușor de obținut, dimpotrivă. Noi am mai obținut bani și prin programul RICOP, așa că am căpătat ceva experiență în întocmirea dosarelor. Nu ne-am încurcat cu sume mici. Dacă un singur proiect este acceptat, știm că obiectivul respectiv este realizat așa cum trebuie”.
Cele șapte proiecte sînt în domenii diverse. Un prim proiect se referă la reabilitarea și modernizarea Spitalului din Comănești. Un altul viează restaurarea și consolidarea Palatului Ghica, clădire istorică devenită muzeu. Rețelele de apă și canalizare sînt și ele prinse în aceste proiecte. Un dosar se referă la îmbunătățirea rețelei de canalizare din cartierul Zăvoi. Alte două proiecte vizează reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă potabilă, unul pentru cartierul Leorda, iar celălalt pentru satele Podu și Podina, arondate orașului. Ultimele două proiecte au ca țintă zona de atracție turistică Șupănel. În cazul aprobării finanțării, banii au urma să fie utilizați pentru îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii de acces și de mediu, precum pentru îmbunătățirea utilităților publice din zonă.
Cinci orașe din județ au proiecte de sute de mii de euro fiecare
Nici celelalte municipii și orașe n-au stat degeaba și au alcătuit dosarele necesare pentru a solicita fonduri externe. Municipiul Bacău are în acest program un singur proiect, care vizează însă o finanțare de circa 700.000 de euro. Proiectul privește modernizarea sistemelor de încălzire în patru unități de învățămînt: Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Liceul Sportiv, Școala nr. 1 și Grădinița nr. 32. La rîndul lor, edilii din Buhuși vor depune două proiecte, unul vizînd construcția unei stații de epurare a apelor reziduale, iar al doilea se referă la reabilitarea unor străzi. Valoarea însumată a proiectelor este în jur de 600.000 de euro. Și conducerea municipiului Moinești vrea să obțină o sumă identică tot prin două proiecte. Primul privește reabilitarea rețelei de alimentare cu apă a străzii principale Tudor Vladimirescu, iar cel de-al doilea se referă la înființarea unei secții de obstretică-ginecologie în Spitalul Municipal.
Edilii din Tîrgu Ocna „vînează” 407.000 de euro pentu reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare a localității. „Acest proiect este, practic, complementar unei alte finanțări pe care am obținut-o prin RICOP cam în același scop – ne-a spus primarul Ștefan Șilochi – și vom încerca să accesăm și alte programe europene”. Municipul Onești vizează o finanțare de circa 250-300.000 de euro pentru reabilitarea unor străzi.
Tot prin programul PHARE ar putea fi reabilitat sistemul termic al spitalului Județean Bacău. Solicitantul este, în acest caz, Consiliul Județean, printr-un proiect de circa 500.000 de euro.
Dărmănești și Slănic Moldova nu solicită finanțări
Deși ar avea dreptul să solicite bani prin PHARE 2001, pentru infrastructură mică, nici edilii din Dărmănești, nici cei din stațiunea Slănic Moldova nu intenționează să o facă. „Am încercat să obținem bani și din alte programe, – ne-a declarat iritat Dumitru Cojocaru, primarul din Dărmănești – și nu am primit nimic. Orice s-ar spune, dacă n-ai intrare unde trebuie, nu obții nimic, așa că nu ne mai zbatem degeaba”. De cu totul altă părere este primarul din Tîrgu Ocna, membru în Consiliul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Est: „Ca să obții aceste finanțări, dosarele trebuie să fie corect întocmite. Nu noi facem regulile jocului, ci europenii care dau banii respectivi. Dacă nu le respecți, nu reușești”. Primarul din Slănic, Mircea Ionel a spus că acum nu va depune nici un proiect pentru că are finanțări din alte programe. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns