S-a intilnit cu Omar Khayyam (1048 – 1131), cel mai popular poet din toate timpurile, la virsta de 15 ani. Si aceasta intilnire i-a devenit destin. Dupa 40 de ani de la acel moment, Ghiorghi Iorga, unul dintre cei patru români din tara vorbitori de limba persana, a primit, luni, titlul de doctor cu Magna Cum Laude, al Universitatii „Al.I.Cuza” din Iasi, dupa ce a sustinut, si in persana, teza de doctorat „Opera lui Omar Khayyam si receptarea ei in cultura româna”, singura monografie din biografia scriitorului persan din ultimii 150 de ani.
„In receptarea europeana a operei lui Omar Khayyam s-au parcurs doua etape: receptarea socio – linvistica si studiul surselor. In cea de-a treia, pe care o incep prin aceasta teza, se face trecerea spre abordarea estetica a rubaiatelor. Am vrut sa-mi dau teza anul acesta pentru ca in 2009 se implinesc 150 de ani de la prima traducere a lui Omar Khayyam in Europa, prin contributia lui Edward FitzGerald. A fost un eveniment, pentru ca tot in 1859 a aparut «Originea speciilor», a lui Charles Darwin, si cele doua carti au bulversat din punct de vedere spiritual epoca victoriana, au rasturnat toate conceptiile religioase”, a declarat profesorul doctor Ghiorghi Iorga.
L-au asistat zeci de profesori, istorici si critici literari
Presedintele comisiei care i-a acordat Magna Cum Laude bacauanului Ghiorghi Iorga a fost Stefan Avadanei, decan al Facultatii de Litere din Universitatea „Al.I.Cuza” Iasi. Din comisie au mai facut parte Viorica S. Constantinescu, coordonatorul lucrarii, si referentii Constantin Dram (Universitatea „Al.I.Cuza”), Vasile Spiridon (Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacau) si Gheorghe Grigore, „cel mai mare arabist român” (Universitatea Bucuresti).
„Persanul” din Bacau a avut, in plus, o asistenta de aproape 70 de profesori, istorici, critici literari, ieseni sau bacauani, prieteni de spirit cu care Ghiorghi Iorga a intrat chiar in dialog pe durata prezentarii lucrarii.
Pregatirea si elaborarea tezei i-a luat sase ani, perioada in care prietenii sai apropiati au avut „tema” permanenta ca in orice colt al lumii ar fi ajuns sa-i aduca toate cartile scrise despre Omar Khayyam, sa faca fotocopii dupa lucrari din bibliotecile din strainatate. „Cinci ani de zile casa mea a fost inchisa pentru prieteni, peste tot erau intinse foi, se circula in virful picioarelor”, a marturisit Ghiorghi Iorga.
„La prima intilnire cu Omar Khayyam eu aveam 15 ani”
Ghiorghi Iorga spune ca l-a cunoscut pe poetul persan datorita scriitorului bacauan Gheorghe Chitimus. „La prima intilnire cu Omar Khayyam eu aveam 15 ani. Se intimpla prin ’68 – ’69, la Cenaclul «Lucian Blaga». Primul care i-a rostit numele a fost Gheorghe Chitimus, de la el am auzit primele catrene, umbla cu o cartulie din care ne citea”, isi aminteste azi autorul primei monografii europene a scriitorului persan.
Au urmat apoi, multi ani mai tirziu, studiile de persana in Iran, unde a avut ocazia sa afle care este receptarea lui Omar Khayyam la el acasa. „In Iran nu trece drept ca un mare poet, pentru ca iranienii asa gindesc, cum scrie el. Ei il apreciaza pe Haviz. Acum abia se se chinuie iranienii sa-l renationalizeze, pentru ca Omar Khayyam a fost confiscat de Europa, unde s-a lansat”, a mai spus Ghiorghi Iorga.
In 2006 a publicat o traducere a „Rubaiatelor” poetului persan, cu un studiu introductiv, care a devenit nucleul tezei de dictorat iar in decembrie 2009 va publica studiul definitiv, la Editura „Universitas XXI” din Iasi.
Un alt proiect este publicarea unei editii complete a „Rubaiatelor”. „Poezia lui Omar Khayyam este o poeziei a fiintei, a unui om liber. El a trait in cea mai cumplita perioada din istoria omenirii in care dominatoare era secta „Asasinilor”, prototipul terorismului de azi. Poezia sa poate fi citita mai ales in epoci tulburi, de atentate asupra fiintei omenesti”, a incheiat cu o recomandare de lectura traducatorul bacauan al poetului persan. (Laura HUIBAN)
postmeridian a zis
iorga este eternul doctorand. daca era asa de bun nu facea o teza de dr. in zeci de ani. si apoi la ce persana stie e si normal. daca scria cate 2 randuri pe zi era gata demult.
aly a zis
@postmeridian
Ba nene, o adevarata lucrare de doctorat, care e o lucrare de cercetare, se face in fix atatia ani cat e nevoie pt strangerea resurselor bibliografice, sinteza lor si elaborarea lucrarii propriu-zise, sub imperiul unei cat mai desavarsite si mai relevante prestante stiintifice. Criteriul calitatii conteaza, atat!
Dar tu esti, probabil, rodul invatamantului superior de factura recenta, ti-ai dat 3 licente, 2 masterate si 2 doctorate, in 5 ani toate, la Univ. „Spiru haret”, si-i dispretuiesti pe cei care nu-s asa dastepti ca tine.
pt. postmeridian a zis
dacă ai avea habar cum se face un doctorat ,ai şti că este un termen pe care trebuie să îl respecti,dar se vede că eşti un invidios care nu are curajul să îşi scrie numele adevărat
au a zis
Cum se scrie in persana „ani la rind am avut o multime de beneficii nemeritate” sau ca tot esti in comisia anticoruptie…hmm, cit de potrivit sunt eu in aceasta comisie?
Cit mai ridem de noi insine d-lor profesori?